Iniţiativa de a reface zonele umede ale Dunării şi de a reconecta lunca inundabilă la fluviu duce la îmbunătăţirea pescuitului, creşterea rezervelor de apă potabilă, dar şi la reducerea riscului de inundaţii. Acest tip de abordare a impactului schimbărilor climatice reprezintă şi o metodă eficientă din punctul de vedere al costurilor.
Aceasta este lecţia pe care o oferă unul dintre studiile de caz prezentate de WWF în cadrul simpozionului Săptămâna Mondială a Apei, desfăşurat la Stockholm în perioada 17-23 august 2008. Seria de studii de caz realizate pe patru continente demonstrează că măsurile de îmbunătăţire a stării ecologice a sistemelor acvatice aflate sub presiunea activităţilor umane ar putea reprezenta o metodă de a face faţă schimbărilor climatice.
Acordul pentru Coridorul Verde al Dunării Inferioare, semnat în anul 2000 de către guvernele României, Bulgariei, Moldovei şi Ucrainei, este cea mai ambiţioasă iniţiativă de protejare şi restaurare a zonelor umede din Europa. Guvernele celor patru ţări s-au angajat să protejeze 1 milion de hectare şi să restaureze 224,000 de hectare din fostele zone umede ce se întind pe un coridor de 1000 km, de la Porţile de Fier până în Delta Dunării şi Marea Neagră. În ceea ce priveşte protejarea, obiectivul a fost îndeplinit, cel puţin pe hârtie. Până acum, circa 50,000 de hectare au fost restaurate.
,,Restaurarea a 37 de situri din lungul Coridorului Verde al Dunării Inferioare este estimată la 183 de milioane de euro, comparativ cu pagubele de 396 de milioane de euro provocate de inundaţiile din 2005. La asta adăugăm posibile câştiguri de 86.5 de milioane pe an. Această practică reprezintă o adaptare la schimbările climatice, chiar dacă iniţial ea nu a fost plănuită ca o adaptare”, a declarat Jamie Pittock, expertul WWF în ape dulci.
,,Trebuie să acţionăm acum, fără ezitare. Vorbim despre îmbunătăţirea managementului bazinelor de râu şi refacerea zonelor de retenţie a apei în timpul inundaţiilor şi îmbunătăţirea serviciilor zonelor umede pentru ameliorarea efectelor secetei, toate acestea având beneficii economice, sociale şi de mediu imediate. Faptul că această abordare ajută la combaterea efectelor schimbărilor climatice este o valoare adăugată,” a declarat expertul WWF în ape dulci, Jamie Pittock.
Cu ocazia lansării la Săptămâna Mondială a Apei a noului raport WWF,,Water for life: Lessons for Climate Change adaptation from better management of rivers for people and nature”, dl Pittock a susţinut faptul că strategiile de adaptare la schimbările climatice care au neglijat ecosistemele de apă dulce nu vor fi eficiente. În acest sens, raportul examinează mai multe râuri din patru continente, precum Yangtze din China sau Godavari din India.
,,Studiile noastre arată că, de cele mai multe ori, activităţile de restaurare a râurilor, menite să le crească rezistenţa la schimbările climatice, sunt determinate de un dezastru anterior. Normal ar fi să evităm sau să reducem impactul acestor dezastre, îmbunătăţind sistemul reţelei hidrografice prin intermediul reconstrucţiei ecologice,” a mai adăugat Jamie Pittock.
WWF a făcut, de asemenea, public un document despre adaptările la schimbarile climatice pentru reţelele hidrografice, care serveşte drept ghid pentru manageri şi proiectanţi.
Autorul ghidului, Dr John Matthews, a declarat că: ,,Incertitudinea nu e un motiv pentru a nu acţiona împotriva impactului pe care schimbările climatice îl au asupra bazinelor hidrografice. Suntem siguri că vor fi consecinţe semnificative, chiar dacă nu putem fi atât de precişi pe cât ne-am dori.”