paduri_virgine___doru_oprisan_3

Prioritătile WWF-România pentru protejarea pădurilor în 2016

În decembrie 2015 specialiştii WWF-România din domeniul pădurilor şi ariilor protejate au trimis Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor o scrisoare ce conţine principalele priorităţi  pentru pădurile României în urmatorul an, în opinia noastră. Cele şapte puncte care privesc îmbunătăţirea legislaţiei actuale din sectorul forestier nu reprezintă întreaga activitate WWF din domeniu, ci soluțiile pe care organizația se va concentra cel mai mult în perioada următoare.

 

  • Combaterea tăierilor ilegale

Combaterea eficientă a tăierilor ilegale  este posibilă  doar prin implementarea completă, de către statul român și operatorii economici, a Regulamentului UE privind comerțul cu lemn (cunoscut ca EUTR, nr. 995/2010). Adoptarea acestuia nu reprezintă doar o obligație  europeană, ci este o soluție reală pentru prevenirea şi combaterea recoltării ilegale a lemnului. Mai mult, WWF cere actualizarea procedurilor de control, instituirea unor sancţiuni proporţionale şi disuasive în cazul încălcării prevederilor EUTR, actualizarea hărţii zonelor de risc şi creşterea capacităţii instituţionale a autorităţilor competente.

 

WWF-România doreşte ca astfel ţara noastră să se bucure de recunoaştere şi încredere pe piaţa europeană şi internaţională şi în egală măsură să pună în valoare gestionarea durabilă a pădurilor sale.

 

  • Radarul Pădurilor

Pentru anul acesta ne dorim:

  • Îmbunătăţirea sistemelor informatice Wood Tracking şi SUMAL – la ora actuală acestea sunt principalele instrumente folosite de către organismele statului, ocoale silvice şi operatorii din industria lemnului pentru a preveni orice infracţiuni în ce priveşte recoltarea, transportarea şi comercializarea de masă lemnoasă. Până în prezent, toate apelurile către 112 ce reclamau transporturi de lemne au fost soluţionate. Ne dorim ca întreaga monitorizare să fie mult mai strictă, urmărind traseul complet al lemnului, prin integrarea cu GIS (sistemul informaţional geografic).
  • Dezvoltarea aplicaţiei mobile Radarul Pădurilor, ce va permite verificarea transporturilor de lemn direct de pe telefonul utilizatorului, fără a mai fi necesară apelarea 112 (decât în cazul constatării ilegalităţii).

 

  • Crearea Catalogului Naţional al Pădurilor Virgine şi Cvasivirgine

Acesta va fi un excelent instrument oficial de evidenţă şi gestiune, ce va facilita calcularea suprafeţelor de păduri virgine şi acordarea de compensaţii proprietarilor acestora. Catalogul se va adresa mai multor categorii – autorităţi, cercetători şi societatea civilă. El va fi accesibil inclusiv online şi va îmbunătăţi transparenţa informaţiilor legate de pădurile virgine din România.

 

  • Stabilirea unui sistem de acordare a plăţilor compensatorii pentru proprietarii pădurilor

Rolurile de protecţie ale pădurii sunt cel puţin la fel de importante ca şi cele de obţinere de lemn şi alte produse.

Din păcate, până acum, suportarea costurilor cauzate de impunerea restricţiilor acestor roluri au fost suportate doar de către proprietarii de păduri – acest lucru nu mai trebuie să fie o normalitate.

În acest sens, modificările Codului Silvic (adoptate în 2015) fac paşi importanţi spre transformarea situaţiei – aceste schimbări impun dezvoltarea unei metodologii de compensare a proprietarilor, în funcţie de restricţiile impuse. WWF va propune în 2016 o astfel de metodologie pentru acordarea compensaţiilor, venind astfel în întâmpinarea nevoilor proprietarilor şi răspunzând unei nevoi critice din legislaţia subsecventă Codului Silvic.

 

  • Certificarea pădurilor

Certificarea managementului forestier este un proces prin care o organizație independentă confirmă faptul că o anumită suprafață forestieră este gospodărită în conformitate cu un standard agreat şi înlătură anumite riscuri în ce priveşte tăierile ilegale. Iniţiativa dobândirii certificatului trebuie însă să vină din partea proprietarului, în mod voluntar. Obținerea certificatului dă dreptul operatorului de a vinde lemn certificat și îi conferă astfel posibilitatea de a accesa noi piețe de desfacere. Prin aceste instrumente, ne dorim o gestiune mai transparentă a pădurilor (şi a valorilor pe care acestea le oferă). În prezent, în ţara noastră există peste 2,5 milioane hectare certificate de pădure FSC. Harta pădurilor certificate FSC din România (disponibilă aici) ne arată că în teren mai sunt mulţi ani de lucru.

 

  • Stabilirea unor criterii şi indicatori de performanţă pentru managementul Regiei Naţionale a Pădurilor

Solicităm criterii care  integrează  principii internaţionale ce definesc gestionarea forestieră responsabilă, printre care şi certificările credibile. Aceşti indicatori vor arăta că pădurile sunt bine administrate  și îi vor apropia pe experţii RNP (Regia Naţională a Pădurilor) mai mult de domeniul muncii lor. Ne dorim, de asemenea, ca pierderea certificării unei păduri să ducă la măsuri drastice la nivelul administraţiei respectivei unităţi.

 

  • Îmbunătăţirea regulamentului de vânzare a masei lemnoase

La ora actuală nu este enunţată şi urmată nicio strategie în ce priveşte valorificarea lemnului din pădurile proprietate publică. Mai mult de atât, există o serie de proceduri neclare – referitoare la prelucrarea locală a lemnului, la implementarea tehnologiilor prietenoase cu mediul sau respectarea măsurilor internaţionale de bune practici.  

Ne dorim atât o analiză detaliată a modului în care principiile Codului Silvic operează, cât şi revizuirea Hotărârii de Guvern ce aprobă regulamentul de vânzare a lemnului din pădurile proprietate publică.

 

  • Elaborarea sau actualizarea altor acte normative specifice sectorului forestier precum strategia naţională forestieră, Normele silvice, Ghidul de finanţare pentru măsurile de silvomediu ş.a.
 

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll to Top