Ministrul mediului, Costel Alexe, a declarat astăzi, într-o conferință de presă, că în România există anual circa 3 milioane mc de doborâturi, adică de arbori puși la pământ de vremea extremă, care nu pot fi lăsați în pădure.
Noi credem că acum avem, în urma furtunilor din primăvară, aproximativ 2 milioane mc de arbori doborâți de vânt, majoritatea molizi. Adică echivalentul a 7.000 de terenuri de fotbal este acoperit cu copaci cazuți. Imaginile din Munții Ciucaș, lângă stațiunea Cheia, sunt doar un exemplu.
Doborâturile fac parte din procesele naturale care influențează pădurile însă, atunci când sunt la o scară prea mare, impactul lor creează dezechilibre. Atunci trebuie să intervenim prin scoaterea arborilor rupți sau smulși. De ce? Pentru că:
⚡ Dacă aceste lemne rămân în păduri, copacii care au rezistat furtunilor riscă să fie atacați, în câteva luni, de insecte precum gândacii de scoarță (ipide). Mai ales molidul trebuie scos pentru că afectează arborii din jur. Trebuie să înțelegem că deja se preconizează un an secetos, care va afecta sănătatea arborilor.
⚡ Arborii căzuți pot fi folosiți pentru a acorperi necesitățile de bază ale comunităților locale. Să nu uităm că avem peste 3 milioane de locuințe care se încălzesc încă cu lemne.
⚡ Extragerea lemnului poate avea și o valoare economică, contribuind la fondul pentru împăduriri. Căci, prin lege, 20% din valoarea masei lemnoase alimentează Fondul de Regenerare, folosit și pentru lucrările de împădurire. Fără aceste fonduri, va fi pusă sub semnul întrebării însăși împădurirea acestor suprafețe afectate de vijelii.
Propunerea care a circulat în spațiul media în ultima vreme, de sistare a lucrărilor silvice, nu ar contribui semnificativ la protejarea pădurilor. Avem nevoie de un management eficient al pădurilor, care să țină cont de protejarea valorilor naturale și de utilizarea lemnului într-un mod înțelept.
