topolog___zona_inalta__dan_dinu

Cum ar putea sfârşi râul Topolog

Pe 14 noiembrie WWF-România a lansat campania Râurile de munte:ultima șansă, solicitând autorităților un cadru legislativ care să protejeze cele mai valoroase râuri naturale și să planifice construcția de noi microhidrocentrale, ținându-se cont de criterii sociale și de mediu.

Până acum, petiția de pe www.raurileromaniei.ro a fost semnată de peste 11.000 de persoane. Campania s-a născut în urma cazurilor râurilor distruse în urma unor grave greșeli administrative pe ambele versante ale Munților Făgăraș- Capra, Buda, Otic, Sebeș, Sâmbăta, Vistrișioara și, cel mai recent, Dejani-Lupșa. În vara anului 2013 WWF, alături de Asociația Salvați Dunărea și Delta, cu sprijinul Coaliției de Mediu și al Coaliției Natura 2000, au solicitat respingerea proiectului „Amenajare hidroenergetică Topolog şi Topologel” în situl Natura 2000 Munţii Făgăraș, care ar putea distruge si acest râu și împrejurimile.

Grădina Carpaților sub talpa buldozerelor

Pe forumurile și blogurile pasionaților de turism alpin, pericolul de pe Topolog și distrugerile de pe Capra sau Sâmbăta sunt printre subiectele cel mai intens dezbătute. Circulă povești reale despre cum cei doi versanți pe unde au trecut deja excavatoarele și buldozerele, văile arată ca după bombardament. Unii chiar au asistat la dinamitarea munților în ariile protejate dovedită ulterior ilegală. Asemenea zile negre se pregătesc și pentru râul Topolog, afluent al Oltului care se formează pe versantul sudic al Munților Făgăraș, prin unirea a două izvoare: Izvorul Scării și Izvorul Negoiului. Izvoarele Topologului și valea care le înconjoară formează un peisaj cu care România s-ar putea mândri la orice târg de turism din lume, ilustrând perfect conceptul Carpathian Garden (foto). Și totuși autoritățile române de mediu nu s-au opus distrugerii unei bucăți din „grădina” în care ar trebui să ne gospodărim strategia turistică.

Cum moare un râu de munte?

Un râu este un sistem viu, iar pe râurile de munte biodiversitatea este extrem de bogată. Pe râul Topolog, ca în multe râuri alpine, conviețuiesc microorganisme, alge, mușchi, spongieri, planarii, raci, insecte și larve de insecte, pești și amfibieni. Dintre mamifere, vidra, specie protejată, depinde în mod esențial de prezența peștilor în râuri, păstrăvul determinând-o să urce până la 1500 m altitudine.

Microhidrocentralele fragmentează habitatele râurilor, afectând o bogată fauna de nevertebrate acvatice precum și migrația peștilor pentru depunerea icrelor. Distrug și habitatele ripariene (de pe maluri), cum ar fi pădurile galerii de anin iubitoare de apă, de care depind specii de nevertebrate, animale și păsări. Pe unde se construiesc microhidrocentrale, apa cristalină a râurilor și pârâurilor de munte devine un amestec de noroi și piatră, în care orice formă de viață dispare.

Și totuși, conform Strategiei Naționale de Dezvoltare Durabilă a României, țara noastră se află printre statele cu surse utilizabile de apă relativ scăzute, cu 2.660 metri cubi pe cap de locuitor pe an, față de media europeană de peste 4.000. Principala cauză o constituie contaminarea resurselor de apă și, în general, presiunea antropică. Odată cu distrugerea râurilor de munte vom pierde și puținul de apă pură, de cea mai bună calitate. Și apoi?

Soarta Topologului în termeni legislativi

Situl Natura 2000 Muntii Făgăraș ROSCI0122 a fost desemnat pentru protecţia unor specii ripariene şi a habitatelor acestora, incluzând vidra (Lutra lutra) . Conform Avizului de Mediu nr. 10938/2012 pentru Strategia energetică a României pentru perioada 2007-2020, actualizată pentru perioada 2011-2020, „în acele situri de interes comunitar (SCI-uri) care au fost propuse pentru protejarea speciilor de peşti, vidră şi rac sau pentru habitatele care sunt influenţate, nu se va propune/aproba/accepta dezvoltarea /amplasarea microhidrocentralelor”.

WWF a transmis, în iulie 2013, o scrisoare către Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice și către autoritățile locale relevante, prin care a solicitat intervenția pentru respingerea proiectului, aflat atunci în proces de avizare la Agenția pentru Protecția Mediului Vâlcea.

În iunie 2013, WWF a comandat un studiu științific care indică prezența vidrei (pe lângă alte specii protejate), specie de importanță comunitară, în sectorul superior al râului Topolog. Vidra este o specie strict protejată în temeiul legislaţiei internaţionale şi a diferitelor convenţii la care ţara noastră este parte. Astfel, acesta este listată în anexă I a CITES, Anexa II la Convenţia de la Berna, anexele II şi IV a Directivei Habitate şi Directivei Specii şi Anexa I la Convenţia de la Bonn.

În urma acțiunilor, ANPM a comunicat ca procedura aferenta autorizarii proiectului de pe Topolog nu se mai deruleaza, fără însă a comunica decizia APM Vâlcea în baza căreia a încetat această procedura. În lipsa unei astfel de decizii, procedura este în continuare în derulare și pericolul nu a trecut.

Mai mult decât atât, în prezent, în România sute de MHC-uri se află în stadii diferite de avizare, construire sau funcționare în arii protejate sau la limita acestora. Construcția unui număr de aproximativ 300 de astfel de MHC-uri a fost deja aprobată fără niciun fel de pre-planificare strategică la nivelul bazinelor râurilor și la nivel național.

WWF-România și-a propus să stopeze acest dezastru și a demarat o campanie națională care solicită autorităților relevante:

1. Desemnarea unor zone de excludere pentru construcţia de microhidrocentrale (WWF a propus autorităților un set de criterii în acest sens), râuri de valoare naturală extrem de importante, pe care legea să împiedice asemenea construcții; implementarea unor mecanisme clare de pre-planificare a dezvoltării durabile pentru acest sector (pentru restul râurilor aflate în afara zonelor de excludere) care să permită o evaluarea râurilor, nu numai din prisma potenţialului energetic, ci şi a impactului ecologic, economic şi social;

2. Suspendarea procesului de autorizare şi construcţie de noi microhidrocentrale, prin emiterea unui Ordin de ministru, până la implementarea acestui proces de pre-planificare, pentru a se evita noi dezastre ecologice pe râurile din România

3. Modificarea legislaţiei referitoare la avizarea, construcția și functionarea microhidrocentralelor, astfel încât să se soluţioneze problemele identificate în raportul juridic realizat de WWF.

Toate argumentele se regăsesc în petiția creată pentru românii care vor să susțină cauza WWF, disponibilă pe website-ul www.raurileromaniei.ro, alături de numeroase materiale de suport.

Scroll to Top