Braconajul și traficul ilegal – vinovate pentru dispariția speciilor de sturioni din  Dunărea de Jos

Potrivit celui mai recent raport WWF (Fondul Mondial pentru Natură) privind braconajul și traficul de sturioni în regiunea Dunării de Jos, infracțiunile comise asupra faunei sălbatice amenință supraviețuirea speciilor de sturioni aflate pe cale de dispariție.

 

Analiza documentează 395 de cazuri de pescuit și comerț ilegal de sturioni în Bulgaria, România și Ucraina, cu 1.031 de indivizi de sturioni afectați între 2016 și 2023, confirmând că activitățile ilegale continuă să împingă cele patru specii de sturioni rămase în Dunăre tot mai aproape de dispariție.

„Aceste cifre reprezintă doar vârful aisbergului, deoarece multe cazuri nu au inclus numărul exact de sturioni afectați și, ca fapt comun oricărui tip de activitate ilegală, aceste crime împotriva animalelor sălbatice rămân, în mare parte, nedetectate”, a spus Beate Striebel, WWF – Inițiativa Globală pentru Sturioni.

„Țările europene își intensifică eforturile pentru a aborda amenințările pe termen lung la adresa speciilor de sturioni, reintroducând mii de exemplare, dar toate aceste măsuri vor fi în zadar dacă nu putem pune capăt braconajului și traficului în Dunărea de Jos”, continuă Beate Striebel. „Analiza WWF asupra infracționalității legate de sturioni în Dunărea de Jos a devenit un semnal de alarmă anual și un îndemn la intensificarea acțiunilor menite a opri cea mai directă amenințare la adresa supraviețuirii acestor specii emblematice.”

Raportul subliniază situația critică cu care se confruntă populațiile de sturioni, aflate deja în pragul dispariției. În ciuda protecțiilor legale și a acordurilor internaționale, cum ar fi Convenția privind comerțul internațional cu specii pe cale de dispariție (CITES) și Planul de acțiune paneuropean pentru sturioni, pescuitul și comerțul ilegal continuă să amenințe sturionii în Dunărea de Jos – unde rămân patru specii, dintre care trei sunt deja în pericol critic.

Principalele constatări ale raportului bazat pe date de la autoritățile de aplicare a legii din cele trei țări, includ:

  • Total cazuri: au fost înregistrate 395 de cazuri de activități ilegale cu sturioni, dintre care 144 în Bulgaria, 157 în România și 94 în Ucraina.
  • Tendințe anuale: numărul documentat de cazuri pare destul de stabil în ultimii ani și variază între 50 și 65 de cazuri pe an.
  • Unelte ilegale: Carmacele (șiruri tradiționale de cârlige fără nadă așezate în apă) sunt încă utilizate pe scară largă în Bulgaria și România, deși sunt interzise. Numai în Bulgaria, autoritățile au confiscat 988 de carmace, cu o lungime totală de cel puțin 37 de kilometri.
  • Sturioni afectați: Raportul înregistrează 1.031 de sturioni afectați, România raportând cel mai mare număr (610), urmată de Ucraina (418) și Bulgaria (3). Cu toate acestea, cifrele reale sunt probabil mult mai mari.
  • Puncte fierbinți: principalele puncte fierbinți pentru traficul de sturioni rămân neschimbate: regiunea Vratsa în Bulgaria, Tulcea în România și Odesa în Ucraina.

„Este limpede că țările din regiunea Dunării de Jos încearcă să contracareze infracționalitatea la adresa  sturionilor, iar WWF apreciază eforturile depuse de autorități, dar este, de asemenea, clar că trebuie făcut mult mai mult – nu numai de către țări ca Bulgaria, România și Ucraina, ci și de țările de pe întregul continent”, a adăugat Striebel. „Cooperarea sporită între țări, aplicarea strictă a legilor existente și conștientizarea publicului sunt vitale pentru a asigura viitorul acestor specii străvechi de pești.”

Pentru prima dată, Poliția Română a furnizat date privind eforturile de control al pescuitului, contribuind la o analiză mai profundă a situației. Autoritățile bulgare au împărtășit de asemenea, date specifice privind controalele braconajului de sturioni. Raportul subliniază necesitatea unor date consecvente și cuprinzătoare privind aplicarea legii din toate țările din regiune pentru a înțelege mai bine tendințele traficului de sturioni și pentru a combate mai eficient activitățile ilegale.

”România a raportat anul acesta cel mai mare număr de activități ilegale cu sturioni din toată perioada în care am colectat date. Nu știm încă exact ce anume a cauzat acest lucru. Ar putea fi un număr mai mare de controale sau o creștere a activității infracționale. De precizat ar fi însă că, începând cu anul acesta, noua Lege privind pescuitul și protecția resurselor acvatice vii introduce pedepse mai dure pentru activitățile ilegale cu sturioni, ceea ce sperăm să descurajeze pe viitor astfel de fapte.” A declarat Cristina Munteanu, Coordonator Național – sturioni, WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură)

Datele compilate în acest raport reprezintă singura sursă regională disponibilă public privind  traficul de sturioni în Europa Centrală și de Est, oferind perspective de neprețuit pentru eforturile concertate de conservare, subliniind clar că orice acțiune sau inacțiune dintr-o țară are un impact puternic asupra populațiilor de sturioni din Dunărea de Jos și Marea Neagră.

Harta traficului de sturioni, incluzând cazuri de braconaj, confiscări de unelte ilegale de pescuit, comerț ilegal în Regiunea Dunării de Jos (2023)

Context:

Sturionii și peștii cu padelă reprezintă grupul de specii cel mai amenințat la nivel mondial, căutați fiind pentru valorosul caviar. Supraexploatarea a dus la o scădere dramatică a populațiilor de sturioni la nivel mondial, inclusiv în regiunile Dunării și Mării Negre. Bazinul Dunării de Jos este printre ultimele regiuni europene cu populații de sturioni care se auto-reproduc, ceea ce face din această regiune o prioritate pentru conservare.

În ciuda interdicțiilor stricte de pescuit în Bulgaria, Moldova, România, Serbia și Ucraina și a interdicțiilor permanente în alte state ale Mării Negre, activitățile ilegale persistă. Eforturile continue ale WWF-CEE de a compila și analiza datele regionale urmăresc să umple golul lăsat de lipsa colectării sistematice a datelor, crucială pentru evaluarea severității problemei și abordarea eficientă a amenințării.

Raportul integral poate fi accesat aici

Pentru mai multe informații, vă rugăm să contactați:

Cristina Munteanu, Coordonator Național – sturioni, WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură), [email protected], +40730098710

Diana Iancu, Manager de comunicare pentru conservarea speciilor sălbatice, WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură), [email protected],  +40757176467

Despre WWF (Fondul Mondial pentru Natură)

De peste 15 ani, WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură) își propune să oprească degradarea naturii și să protejeze biodiversitatea. Astfel, WWF – România participă activ la conservarea planetei, la restaurarea ecologică a mediului natural și construiește un viitor în care oamenii trăiesc și se dezvoltă în armonie cu natura. Misiunea WWF este implementată prin programe de policy și conservare a naturii, consolidarea capacității publice de a acționa în probleme de mediu și prin advocacy față de companii pentru a reduce amprenta de carbon. Zonele de conservare prioritare ale organizației sunt Maramureș, Transilvania, Sud-Vestul Carpaților, Apuseni, Lunca și Delta Dunării. 

WWF – România (Fondul Mondial pentru Natură) face parte din WWF International, existent de peste 60 de ani, în peste 100 de țări, pe 6 continente.

WWF-Europa Centrală și de Est, în calitate de membru al rețelei globale WWF, are rolul de a promova misiunea WWF în șapte țări din Europa Centrală și de Sud-Est (între care și România) și în ecoregiunile Dunării și Carpatilor.

Mai multe informații aici: wwf.ro

Scroll to Top