WWF-CEE nu a blocat proiectul Bala II și nu a solicitat oprirea finanțării acestuia; am semnalat preocupări de natură tehnică și de mediu care au rămas nesoluționate și continuăm să susținem identificarea unei soluții legale, solide din punct de vedere tehnic și responsabile față de mediu.
Declarațiile publice și relatările recente din presă referitoare la proiectul Bala II au creat o imagine eronată asupra rolului WWF Central and Eastern Europe în această chestiune. Aș dori, prin urmare, să clarific faptele.
WWF-CEE nu a inițiat nicio acțiune în justiție împotriva Guvernului României, nu a contestat Hotărârea de Guvern prin care a fost aprobat proiectul Bala II și nu a solicitat Comisiei Europene să oprească, să suspende sau să retragă finanțarea proiectului.
Implicarea noastră a vizat măsura în care proiectul, inclusiv soluția tehnică propusă, respecta cerințele și angajamentele de mediu aplicabile acestuia.
Proiectul Bala II a fost conceput pentru a îmbunătăți condițiile de navigație pe Dunăre, asigurând totodată protecția mediului și condiții pentru migrația sturionilor. Obiectivele sale oficiale includ, printre altele, asigurarea condițiilor pentru migrația sturionilor. Acestea nu au fost, așadar, cerințe suplimentare introduse de WWF. Ele au făcut parte din proiectul elaborat și înaintat de autoritățile române.
WWF-CEE a devenit preocupat de faptul că soluția tehnică propusă ar putea să nu răspundă în mod adecvat acestor obiective și cerințe și ar putea genera riscuri semnificative de mediu și hidrologice. Aceste preocupări s-au bazat pe o analiză tehnică și au vizat, printre altele, efectele potențiale ale proiectului asupra debitelor de apă, habitatelor și migrației sturionilor.
Am încercat mai întâi să soluționăm aceste preocupări direct cu autoritățile române.
WWF-CEE, prin WWF-România, s-a adresat mai întâi în scris Ministerului Transporturilor, prezentând preocupările tehnice și de mediu relevante și solicitând remedierea problemelor identificate. Dialogul care a urmat nu a soluționat în mod substanțial problema semnalată.
Abia după această încercare de dialog instituțional direct, WWF-CEE a adus preocupările rămase nesoluționate în atenția Comisiei Europene, în calitatea acesteia de instituție care finanțează proiectul și, prin urmare, de actor-cheie în implementarea sa.
Această comunicare a fost transmisă Comisiei Europene sub forma unei plângeri și este gestionată în cadrul procedurii sale privind plângerile. Este însă important ca această încadrare administrativă să nu fie confundată cu o acțiune în justiție împotriva proiectului. Nu am inițiat proceduri judiciare. Nu am solicitat anularea Hotărârii de Guvern. Nu am cerut Comisiei Europene să oprească finanțarea proiectului.
Am informat Comisia Europeană cu privire la preocupările rămase nesoluționate în ceea ce privește cerințele de mediu și tehnice asociate unui proiect finanțat din fonduri europene, după ce am încercat mai întâi să abordăm aceste preocupări direct cu autoritățile române. Orice decizie ulterioară privind finanțarea proiectului a aparținut Comisiei Europene.
Comisia Europeană a confirmat că procedura rămâne deschisă, în timp ce facilitează și monitorizează dialogul dintre părțile relevante. De asemenea, Comisia a precizat că rămâne deschisă oricărei soluții adecvate, cu condiția ca aceasta să respecte pe deplin legislația UE și legislația națională, să se bazeze pe o analiză solidă a opțiunilor și să rezulte dintr-o consultare reală a părților interesate relevante. Aceasta este și poziția WWF-CEE.
Dezbaterea publică actuală a prezentat, de asemenea, Bala II în principal ca pe un proiect destinat să asigure apa de răcire pentru Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă. WWF-CEE recunoaște gravitatea nivelurilor excepțional de scăzute ale apei Dunării și implicațiile acestora pentru securitatea energetică a României. Cu toate acestea, prezentarea asigurării apei de răcire drept scop principal al proiectului nu reflectă cu exactitate obiectivele declarate ale acestuia. Potrivit documentației proiectului, obiectivul său general vizează dezvoltarea transportului pe căile navigabile interioare, asigurând în același timp condiții de navigație și de protecție a mediului pe Dunăre. Obiectivele sale specifice nu includeau asigurarea debitului de apă necesar pentru răcirea Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă. Prin urmare, contribuția proiectului la asigurarea debitului minim de apă necesar pentru răcirea reactoarelor de la Cernavodă este identificată drept un beneficiu indirect, și nu drept obiectivul principal al proiectului.
Această distincție este importantă. Seceta severă și nivelurile excepțional de scăzute ale apei Dunării, în contextul mai amplu al schimbărilor climatice, au generat preocupări operaționale serioase pentru Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă. Reinterpretarea proiectului Bala II ca și cum scopul său principal ar fi fost prevenirea acestei situații riscă să amestece două chestiuni distincte și să denatureze obiectivele declarate ale proiectului. O asemenea narațiune contribuie prea puțin la identificarea cauzelor reale ale provocărilor actuale sau a soluțiilor necesare pentru a le aborda și, cu atât mai puțin, servește interesului publicului din România.
Protecția mediului nu a fost un obstacol impus proiectului din exterior. Ea a făcut parte din proiectul însuși. Autoritățile române și-au asumat în mod formal aceste angajamente de mediu ca parte a proiectului, iar respectarea lor a constituit, prin urmare, o componentă integrantă a implementării acestuia. Rolul WWF-CEE a fost de a semnala preocupări atunci când am considerat că aceste angajamente nu erau îndeplinite în mod adecvat, mai întâi autorităților române responsabile și, ulterior, Comisiei Europene, atunci când preocupările respective au rămas nesoluționate.
Este, prin urmare, eronat să se sugereze că WWF a blocat un proiect de infrastructură prin faptul că a semnalat preocupări de mediu. Solicitarea ca angajamentele incluse într-un proiect finanțat din fonduri europene să fie respectate face parte dintr-un proces responsabil de monitorizare și dintr-un dialog constructiv. Provocările cu care se confruntă Dunărea sunt reale și din ce în ce mai complexe. Navigația, securitatea energetică, reziliența climatică, comunitățile locale și protejarea unuia dintre cele mai valoroase ecosisteme fluviale ale Europei trebuie toate tratate cu seriozitate. Aceste interese nu ar trebui puse unele împotriva celorlalte.
WWF-CEE rămâne pregătit să colaboreze în mod constructiv cu Comisia Europeană, autoritățile române, experții tehnici și celelalte părți interesate relevante pentru identificarea unei soluții pentru zona Bala care să fie solidă din punct de vedere tehnic, responsabilă față de mediu și capabilă să genereze beneficii durabile. Ceea ce este necesar acum este o discuție bazată pe fapte, concentrată asupra soluțiilor, responsabilității instituționale și intereselor pe termen lung ale Dunării și ale comunităților care depind de aceasta.
Andreas Beckmann -CEO, WWF Central and Eastern Europe
Pentru informații suplimentare în limba română, vă rugăm să îl contactați pe dl. Laurențiu Stîngă, Public Advocacy Lead, Conservation, la adresa [email protected].