Peste 3,5 milioane de gospodării din România încă se bazează pe biomasă, în principal lemn de foc pentru încălzire și gătit. Consumul biomasei lemnoase a sporit odată cu începerea crizei energetice. Presiunea în plus pe păduri, piața ilegală de lemn și emisiile cu substanțe nocive rezultate din arderea lemnului, mai ales în mod iresponsabil (lemn umed, tratat etc.) sunt provocări reale și urgente care necesită atenția noastră.
Cum ne aliniem în acest caz obiectivului decarbonizării pe care Uniunea Europeană s-a angajat să îl îndeplinească până în 2030?
Unul dintre obiectivele proiectului LIFE Bio-Balance este de a prezenta cele mai bune practici și de a stimula schimbarea atitudinii în două comunități pilot dependente de lemn de foc din fiecare țară parteneră – România, Ungaria și Bulgaria – până în 2024.
Împărtășirea cunoștințelor și colaborarea între municipalități, ONG-uri locale și cetățeni vor stimula implementarea celor mai bune practici privind biomasa în aceste comunități. Biomasa durabilă și alternativele de biomasă vor fi demonstrate în municipalitățile selectate cu beneficii sociale, economice și de mediu.
Acest lucru se va realiza prin colectarea de informații privind sărăcia energetică și utilizarea biomasei în locațiile alese, identificarea celor mai bune practici relevante, proiectarea și implementarea intervențiilor – proiectele pilot – care se potrivesc cel mai bine nevoilor identificate ale comunităților dependente de lemn de foc și elaborarea de linii directoare pentru proiecte viitoare în concordanță cu/folosind lecțiile adunate din toate țările.
Comunitățile locale selectate în România
Statele Membre au propus în cadrul Planurilor Naționale Integrate în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC) măsuri de creștere a procentului de energie din surse regenerabile. România s-a angajat la o tranziție către energia regenerabilă, dar nu destul de ambițioasă și fără a pune accent pe tranziția justă.
WWF – Fondul Mondial pentru Natură lucrează alături de comunități locale pentru a studia și prezenta alternative concrete pentru dezvoltarea și utilizarea bioenergiei.
Au fost selectate inițial două comunități din nordul țării, Băiuț și Lăpuș, cu care WWF a lucrat în trecut și cu care împărtășim iubirea pentru pădure și natură în general. Am vorbit cu gospodarii din aceste locuri despre pădurile seculare, despre importanța lemnului mort, iar acum despre utilizarea responsabilă a lemnului de foc.
Ca partea proiectului LIFE Bio-Balance ne propunem să ajutăm acestea și alte comunități dependente de lemnul de foc astfel încât până în anul 2030 să tindă spre reducerea emisiilor de CO2 (30%) prin optimizarea utilizării lemnului pentru încălzire.
Media de lemn necesar pentru încălzire în fiecare dintre comunitățile selectate este de aproximativ 15m3/sezon.
Date despre comunitățile selectate:
Lăpuș
– populație 3709 persoane/1243 gospodării
– 50% din populație preferă trecerea la gaz natural
Băiuț
– populație 2340 persoane/1200 gospodării
– 100% din populație preferă trecerea la gaz natural
WWF a mai fost în vizită aici de multe ori pentru a împărtăși iubirea oamenilor pentru pădure și natură în general. Am vorbit cu ei despre pădurile seculare, despre importanța lemnului mort, iar acum despre utilizarea responsabilă a lemnului de foc.
Toamna pe uliță
Toamna aceasta am adus cunoștințele preluate din comunitățile Băiuț și Lăpuș în Comănești, județul Bacău, unde gospodăriile se întind agale pe ulițe mai mult sau mai puțin asfaltate. Casele și gardurile sunt îngrijite, dar îți spun imediat că aparțin unor comunități cu venituri reduse. Grămezi de lemne și coșuri de fum se întrevăd la majoritatea caselor. Pe băncuțe de lemn vecinele stau la povești și ne întâmpină curioase și surâzătoare. Aflăm de la ele că lemnul de foc este folosit pentru încălzire și gătit.
Habitat for Humanity România ne-a invitat la întâlnirea cu autoritățile locale și cu reprezentanți locali din Comănești unde am prezentat rezultatele chestionarului adresat municipalităților și rezultatele studiului privind metodele alternative de încălzire efectuat pentru comunitățile Lăpuș și Băiuț.
Am oferit familiilor vulnerabile din comunitate cutii de aprinzătoare pentru foc și postere cu informații utile despre folosirea corespunzătoare a lemnului de foc. Tot aici vor fi izolate 30 de poduri pentru a crește eficiența energetică a caselor.
Deși se dorește trecerea la alimentarea cu gaz, multe gospodării vor folosi în continuare lemnul de foc. O mare provocare rămâne folosirea lemnului uscat, fiindcă de obicei se vinde lemnul proaspăt tăiat în perioada toamnei și nu îl pot lăsa pe tot la uscat timp îndelungat. Lemnul folosit în prezent are un grad de umiditate de aproximativ 55%.
Am prezentat participanților patru scenarii pentru a înțelege care versiune ar fi potrivită în cazul lor specific:
- Folosirea lemnului uscat pentru creșterea eficienței și reducerea costurilor. Se estimează că achiziționarea lemnului va scădea la jumătate dacă lemnul ar avea o umiditate de 30%.
- Folosirea peleților și investiția în noi echipamente de încălzire, o soluție mai scumpă, dar care ar da randament și scădea cererea de lemn cu 67%
- Gaz natural și sobe pe peleți. Un scenariu care ar reduce semnificativ emisiile de CO2 și NOx și va diminua emisiile de PM10 (99%), dar care nu ar fi realiste pentru majoritatea gospodăriilor din cauza costului mare și lipsei unor scheme de stimulente pentru a face tranziția.
- Trecerea la echipamente fotovoltaice. Vor avea nevoie de 9-10MWh/sezon pentru încălzire și apă caldă și vor putea reduce considerabil emisiile de emisiile de CO2. Din păcate costurile implementării și uneori spațiul redus pe acoperișuri pot fi bariere imposibil de depășit.
Una dintre cele mai bune politici de ”tranziție” este cea a ”lemnului uscat” ce poate fi aplicată prin activități simple de management și informare a furnizorilor și consumatorilor să folosească lemn cu un grad de umiditate de maxim 30%. Prin urmare, se reduc emisiile de particule fine poluante PM10 cu -62% (tone/an).
Vom continua munca alături de comunități pentru a da cea mai bună șansă gospodarilor de a duce un trai mai bun și de a fi exemple de urmat pentru alte comunități dependente de lemnul de foc din S-E Europei.
Înscrie-te la newsletter-ul GREEN SPARK - Perspective despre biomasă și energie regenerabilă
Noutăti
Fii la curent cu ultimele articole
În cursa pentru salvarea speciei, sute de pui de nisetru au luat startul în această dimineață, pe Dunăre, la Isaccea
Lansarea de astăzi a avut loc în cadrul proiectului „STURGEX”, inițiat de Universitatea de Resurse Naturale și Științe ale Vieții (BOKU) din Viena, program ce urmărește să păstreze diversitatea genetică a trei specii de sturioni dunăreni (nisetru, morun și păstrugă) într-o bancă de gene centralizată, vie, prin achiziția de reproducători
Lansare de proiect: RENewLand, o soluție echitabilă pentru desemnarea zonelor de accelerare pentru energie regenerabilă
Energy Policy Group (EPG) și WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură) anunță lansarea oficială a proiectului RENewLand, prin care ne propunem să aducem în atenția autorităților un model de abordare intersectorială și multidisciplinară pentru desemnarea zonelor pretabile accelerării energiei eoliene și solare terestre în România, Bulgaria și Ungaria. Contextul European Europa
Noul Cod Silvic, practicile silviculturale apropiate de natură aplicate în România și Pădurile Multiseculare – Old-Growth Forests (OGF)
EN Asistăm la dezbaterea parlamentară din Senat referitoare la Noul Cod Silvic. În mod regretabil, propunerile noastre nu au fost luate în considerare. În loc să vedem reformele administrative promise, observăm că bunele practici din silvicultura românească sunt subminate. Este un moment crucial să înțelegem că statutul de „inimă verde