Știai că infrastructura verde (Green Infrastructure sau GI) este un element important care contribuie la soluționarea crizei biodiversității din Europa Centrală și de Est? Dar ce este infrastructura verde și cum avem parte de ea?
Un punct de plecare util este de a începe cu o explicație a diferenței dintre infrastructura „verde” și infrastructura „gri”. Așa că haideți să începem!
Biodiversitatea din Europa Centrală și de Est este amenințată. Spațiile verzi, precum și speciile care le numesc acasă, dispar rapid din cauza activităților umane iresponsabile. Numai în ultimii 40 de ani, populațiile de animale sălbatice la nivel mondial au scăzut cu 60%[1].[1] Pentru a înrăutăți și mai mult situația, urgența climatică accelerează cei mai gravi factori de pierdere a biodiversității și de fragmentare a habitatelor naturale.
O diversitate omniprezentă de infrastructuri gri reprezintă o dovadă monumentală a crizei ecologice. Aceasta se prezintă adesea sub forma unor blocuri înalte de beton care se înalță deasupra unor zone cândva împădurite – care odinioară adăposteau ecosisteme diverse și care abundau de viață sălbatică, dar care acum nu mai există. Apoi, există o puzderie de centrale și stații electrice, aceste mari motoare ale civilizației moderne, care elimină cantități masive de CO2 și alte gaze nocive cu efect de seră în aerul pe care îl respirăm. În cele din urmă, există o rețea vastă de drumuri și căi ferate care traversează Europa, împărțind habitatele naturale, altădată zone extinse și sănătoase, în zone mai mici, poluate și împiedicând circulația speciilor.
Pe scurt, infrastructura gri reprezintă o serie de construcții realizate de om care sfârșesc prin a domina și supune natura, în loc să lucreze alături de ea. Mult prea des, statele membre ale UE se orientează spre dezvoltarea infrastructurii gri, într-o căutare încăpățânată și în cele din urmă condamnată la moarte a „creșterii economice eterne”, cu puține măsuri de prevenție pentru a atenua cele mai dăunătoare efecte asupra mediului.
Devine din ce în ce mai clar că nu mai putem continua așa. Avem nevoie de alternative tangibile, sustenabile și realiste la infrastructura gri deja existentă. Aici intervine infrastructura verde – nu ca o problemă de infrastructură, ci ca o soluție bazată pe natură.
Dar ce este mai exact infrastructura verde? Comisia Europeană oferă o definiție generală oficială:
„[Infrastructura verde este] o rețea planificată strategic de zone naturale și seminaturale cu alte caracteristici de mediu, concepută și gestionată pentru a furniza o gamă largă de servicii ecosistemice. Aceasta include spații verzi (sau albastre, dacă este vorba de ecosisteme acvatice) și alte caracteristici fizice din zonele terestre (inclusiv de coastă) și marine. Pe uscat, infrastructura verde este prezentă în mediul rural și urban[2].
Pentru a simplifica lucrurile, infrastructura verde cuprinde elemente de mediu de diferite forme și dimensiuni care fac parte dintr-o rețea ecologică interconectată. De asemenea, este multifuncțională, ceea ce înseamnă că poate îndeplini mai multe funcții în cadrul aceleiași zone. Infrastructura gri, în schimb, este de obicei proiectată cu un singur obiectiv sau scop.
Nu numai că infrastructura verde este extrem de sustenabilă, dar îmbunătățește bunurile și serviciile ecosistemice – cum ar fi alimentele, materialele și aerul curat – și posedă proprietăți integrate de atenuare a schimbărilor climatice. Furnizarea unei multitudini de beneficii de mediu favorizează, la rândul său, o calitate a vieții îmbunătățită atât pentru oameni, cât și pentru natură. În Europa, unde spațiul este extrem de limitat, infrastructura verde ne oferă un model de utilizare a terenurilor în care spațiile disponibile sunt utilizate din punct de vedere al resurselor în modul cel mai eficient posibil.
Contrar obiecțiilor conform cărora infrastructura verde reprezintă un obstacol economic, ea stimulează de fapt investițiile interne și generează locuri de muncă, reduce povara economică a schimbărilor climatice și îmbunătățește sănătatea publică.
Cel mai remarcabil exemplu de infrastructură verde pusă în practică în Europa este cea mai mare rețea coordonată de zone protejate din lume, Natura 2000 [3], care se întinde în toate cele 27 de state membre ale UE. Natura 2000 oferă rezervații naturale de reproducere și de odihnă pentru speciile pe cale de dispariție din Europa, iar în loc să lucreze împotriva naturii, Natura 2000 colaborează cu ea și o protejează. Iată ce face infrastructura verde!
Și există o mulțime de alte posibilități, iar beneficiile sunt nenumărate. Diagramele de mai jos, extrase din broșura Comisiei Europene: Building a Green Infrastructure for Europe (2013), le sintetizează vizual.
Trebuie să recunoaștem că, în ciuda tuturor beneficiilor pe care le aduce infrastructura verde, în Europa rămâne foarte puțin dezvoltată. Unele măsuri de atenuare bazate pe infrastructură verde, cum ar fi podurile verzi și alte structuri de traversare, sunt concepute pentru a reduce mortalitatea faunei sălbatice și pentru a stimula conectivitatea între habitate prin coridoare ecologice, dar acestea sunt adesea inadecvate sau absente din zonele de infrastructură rutieră din cauza unei planificări peisagistice deficitare. Habitatele din Europa continentală sunt deja intens fragmentate, iar infrastructura verde este în prezent prea puțin utilizată pentru a putea aborda această problemă în mod eficient.
Și aici intervine SaveGREEN.
Proiectul SaveGREEN promovează bunele practici în materie de infrastructură verde și modalități mai bune de proiectare a măsurilor de atenuare a impactului antropic, astfel încât acestea să poată funcționa în mod adecvat și în combinație cu coridoarele ecologice.
Prin îmbunătățirea cooperării transdisciplinare între conservarea naturii, managementul resurselor naturale, transport și planificare teritorială, SaveGREEN va îmbunătăți coerența infrastructurii verzi în 8 zone pilot din văile Munților Carpați, Alpi și Balcani.
ACCESEAZĂ DETALII DESPRE PROIECTUL SAVEGREEN
DESCOPERĂ PROIECTUL PE PAGINA INTERREG
Proiectul SaveGREEN „Protejarea funcționalității coridoarelor ecologice de importanță transnațională din bazinul Dunării” este co-finanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR).
Website: http://www.interreg-danube.eu/approved-projects/savegreen
Buget total: 2 681 728,70 euro
Contribuția FEDR: 2 279 469,36 euro
Autor: Eleanor Collard, CEEweb
Surse:
[1] Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030: Să readucem natura în viața noastră (2020), p. 2.
[2] Comisia Europeană (2013), Infrastructura verde (IG): Enhancing Europe's Natural Capital, COM/2013/0249 final, Strategia privind infrastructura verde, p. 3.
[3] https://ec.europa.eu/environment/nature/natura2000/index_en.htm