În dezvoltarea și implementarea pachetelor turistice de observare a animalelor sălbatice, interacţiunile cu acestea nu ar trebui să producă efecte negative asupra viabilităţii populaţiilor în mediul sălbatic. WWF România susține și încurajează doar activitățile de ecoturism cu respectarea unor reguli care reduc la minimum impactul asupra florei și faunei, în special asupra celor protejate.
Printre cele mai importante principii se numără:
- existența unui cod de comportament,
- evitarea hrănirii artificiale a animalelor sălbatice și
- implicarea unor ghizi specializați.
Recomandăm evitarea oricăror acțiuni care pot duce la schimbări de comportament în cazul animalelor, cum ar fi hrănirea complementară sau plasarea de atractanți. Încurajăm totodată o atitudine responsabilă față de comunitățile locale și față de natură din toate punctele de vedere, inclusiv prin a nu lăsa deșeuri în urmă.
Speciile și comunitățile locale, primele afectate de turismul nesustenabil
În ultimii ani, România cunoaște o dezvoltare fără precedent a turismului bazat pe experiențe în natură, activitățile foarte des solicitate de către turiști fiind cele de observare a vieții sălbatice (wildlife watching, n.a.). Țara noastră a devenit una dintre cele mai atractive destinații din Europa pentru a experimenta întâlnirea cu specii de carnivore mari, păsări, fluturi, lilieci sau alte specii în mediul lor natural.
Conform Organizației Mondiale de Turism, turismul bazat pe observarea vieții sălbatice se referă exclusiv la activități bazate pe observarea sau, câteodată, atingerea sau hrănirea animalelor, în opoziție cu formele de consum cum sunt pescuitul sau vânătoarea sportive.
Activitățile de observare de faună sălbatică pot contribui la mărirea gradului de acceptare al oamenilor față de speciile sălbatice (urs, lup, vulpe, mistreț, etc) dacă respectă niște reguli simple și iau în considerare biologia și ecologia speciilor vizate. De exemplu, practicarea de activități de observare prin metoda hrănirii complementare, pe lângă faptul că este ilegală, nu este indicată din mai multe motive:
- Nu există un control al hranei furnizate, al cantității ingerate de specii,
- Se creează o modificare în comportamentul speciilor deoarece acestea vor prefera hrana obținută fără niciun efort,
- Animalele sălbatice se vor apropia tot mai des de zonele locuite producând pagube sau panică în rândul populației locale.
Principii de bază ale activităților de observare a vieții sălbatice
Practicarea activităților de observare a vieții sălbatice din punct de vedere turistic (wildlife watching) trebuie să fie realizată în mod coordonat, de persoane atestate în acest sens (ghizi specializați) și să aibă în vedere principii solide, care țin seama de conservarea biodiversității și sprijinirea dezvoltării economice a localităților.
Literatura de specialitate prevede următoarele principii:
- Existenţa unui cod de comportament pentru activităţile turistice de observare a faunei sălbatice, pentru a nu influența comportamentul animalelor sălbatice.
- Observarea animalelor se bazează pe „întâlnirea” accidentală om-animal, nu pe hrănirea animalelor pentru a putea fi văzute / fotografiate / filmate
- Se bazează pe o infrastructură care a fost creată în armonie cu natura, nu din observatoare construite și folosite pentru hrănirea artificială, minimizează folosirea carburanților fosili, conservă plante locale și fauna și se încadrează în mediul cultural și natural.
- Experiența este realizată de un ghid turistic care este instruit în această direcție, are o educație, cunoștințe și experiență cu privire la speciile specifice din zonă astfel încât nivelul de intruziune asupra speciilor să fie cât mai mic.
- Se efectuează un program de monitorizare a activităților pe termen lung pentru a evalua și minimiza impactul asupra mediului și speciei.
Dezvoltare în beneficiul comunității locale
Dezvoltarea durabilă a comunităților locale este un deziderat al WWF România. Susținem ecoturismul ca alternativă economică ce, bazându-se pe capitalul natural, sprijină menținerea biodiversității și educarea turiștilor în spiritul protecției mediului. De bogăția de specii și habitate trebuie să beneficieze și comunitatea locală, cei care au gestionat, de-a lungul a generații întregi, resursele naturale astfel încât să ne mândrim astăzi cu o biodiversitate ridicată, cât și natura în sine. De aceea este important modul în care se derulează astfel de activități și de aici derivă și necesitatea unor principii de sustenabilitate.
E nevoie să existe o colaborare între actorii locali, investitori/tour-operatori, gestionari de resurse naturale și administratori de arii naturale protejate pentru a dezvolta produse comerciale turistice bine structurate bazate pe specii sălbatice.
În alte țări, cum sunt Slovenia și Croația, țări cu o populație importantă de urși, în munții Dinarici se derulează activități de ecoturism pe specia urs care exclud hrănirea.
Variantele de turism care sunt implementate cu succes, sunt:
- Observare de urși/fotografie – bear watching: concentrat pe activitatea de observare/fotografiere a urșilor dintr-o ascunzătoare special construită în acest scop,
- Trasee de urși – bear trails: se concentrează pe interpretarea tematică și experimentarea habitatului urșilor și prezența lor în mediul natural (urmarea de trasee de interpretare a urșilor, căutare de semne lăsate de urs, urme, excremente, bârloage), martori ai comportamentului ursului (urme de gheare pe arbori) și înțelegerea impactului speciei urs asupra mediului (asupra altor animale, asupra habitatelor forestiere, omului), etc.
- Promovarea coexistenței om – carnivore mari, coexistența om-natura, experiența vieții la stână – coexistence product,
- Dezvoltarea și comercializarea unor produse sub marca “produse prietenoase cu ursul”- marcă acordată celor care respectă și aplică măsuri de protecție (garduri electrice, câini specializați în paza șeptelului, containere de gunoi anti-urs, etc.) pentru preîntâmpinarea pagubelor produse de urs.