WWF-România lansează în premieră un raport legat de managementul lemnului mort în zona transfrontalieră România – Ucraina
Comunicat de presă
WWF România, în parteneriat cu Universitatea Ștefan cel Mare Suceava, Institutul de Cercetare în Silvicultură PS Pasternak- UkKRIMF și cu organizația Ecosphera din Ucraina lansează un raport consolidat legat de managementul lemnului mort. Acesta a fost realizat în mod participativ în cadrul proiectului „Promovarea lemnului mort pentru creșterea rezilienței pădurilor în zona transfrontalieră România-Ucraina”.
Ca să putem vorbi despre managementul lemnului mort trebuie mai întâi să vorbim despre ce este lemnul mort. Lemnul mort, adică acei arbori morți în picioare sau buştenii căzuți, este o componentă critică în structura și funcționarea pădurii datorită rolului cheie pe care îl are în menținerea productivități, regenerarea naturală, conservarea biodiversității și creșterea rezilienței la schimbări climatice a pădurilor. Totodată prezența lemnului mort contribuie la furnizarea de beneficii, asa zise servicii ecosistemice, valoroase comunităților locale.
De ce a fost nevoie de un raport consolidat dezvoltat în România și Ucraina? Deoarece gestionarea lemnului mort în aceste două țări este un concept de conservare relativ nou, promovat abia începând cu anii 2000 și care nu este, cel mai adesea, bine înțeles în practică. Timp de zeci de ani, autoritățile competente din România și Ucraina au considerat că lemnul mort este un „inamic al pădurii” și au depus eforturi pentru a-l scoate sistematic din păduri prin operațiuni forestiere, în conformitate cu normele și reglementările silvice. Acest lucru a dus la dispariția anumitor specii valoroase din ecosistemele forestiere, dezechilibrând ecosistemul și ducând la vulnerabilități legate de capacitatea de regenerare naturală a pădurilor, asigurarea nutrienților din sol, rezistența la schimbările climatice, contribuind astfel la un impact economic negativ.
În cadrul proiectului a fost dezvoltat un raport consolidat, prin care se prezintă rezultatele cercetării lemnului mort, atât din pădurile naturale, virgine, cât și din pădurile gospodărite.
Cercetarea a constat în amplasarea randomizată a 80 de suprafețe de probă, în zona transfrontalieră România- Ucraina. Inventarierea acestor suprafețe de probă s-a realizat după un protocol de inventariere comun, datele obținute fiind prelucrate în vederea obținerii de informații despre: diversitate structurală, cantitatea de lemn mort precum și cuantificarea gradul de reziliență a pădurilor la schimbările climatice. În suprafețele de probă amplasate în pădurile gospodărite de la Strâmbu Băiuț volumul mediu al arborilor morți pe picior este de 26.16 m3, reprezentând circa 5% din totalul de biomasă. În pădurea virgină volum acestor arbori este de 69,30 m3, reprezentând circa 7% din totalul de biomasă, distribuția acestor volume fiind neuniformă. În Ucraina, volumul arborilor morți pe picior este mai redus comparativ cu cele din România: 7.7 m3 (cu valori între 1.1 m3 și 19.1 m3) în pădurea gospodărită și respectiv 38.3 m3 (cu valori între 1.1 m3 și 158.6 m3) în cea naturală.
În ceea ce privește cantitatea de lemn mort la sol, distribuția acestuia este neuniformă în toate pădurile studiate, fiind identificate zone cu volume cuprinse între 2 m3 și 648 m3. Proporția ei din volumul total al biomasei este mai mare comparativ cu cea a lemnului mort pe picior. Lemnul mort la sol este cel mai bine reprezentat în pădurea virgină de la Strâmbu Băiuț (volumul mediu este 255 m3ha-1 , ~25% din biomasă totală). În general, pădurile din România conțin o cantitate mai mare de lemn mort la sol comparativ cu cele din Ucraina. De asemenea pădurile naturale dețin un volum superior de lemn mort. În pădurile din Ucraina diferențele dintre cele două tipuri de pădure (gospodărită și virgină) nu sunt foarte mari, lemnul mort la sol participând cu 5.7% respectiv 7.4% la volumul total al biomasei.
Prelevarea și analiza probelor de creștere extrase de la arbori din toate suprafețele de probă, ne-a arătat că arborii dominanți au în medie vârste de 170 de ani (România) respectiv 125 de ani (Ucraina). De asemenea, au fost identificați și arbori cu vârste impresionante în pădurile naturale: 334 de ani în România și respectiv 294 ani în Ucraina. În pădurile gospodărite, vârsta medie măsurată nu depășește 110 ani în România (cu maxim 202 ani) respectiv 76 ani în Ucraina (cu maxim 160 ani).
Cuantificarea rezilienței pădurilor s-a realizat în raport cu unul dintre cei mai preciși indicatori (creșterea în suprafață de bază). Rezultatele cercetării au indicat faptul că, indiferent de modul de gospodărire, majoritatea pădurilor prezintă o reziliență ridicată, iar distribuția spațială a acestora este una randomizată. Prin analize statistice moderne s-a pus în evidență modul în care componentele rezilienței sunt influențate de parametrii structurali și de cantitatea de lemn. A rezultat astfel faptul că în pădurile gospodărite, reziliența medie este influențată mai mult de gradul de complexitate al acestora, iar pădurile naturale pe lângă parametrii structurali, cantitatea de lemn mort prezintă o importanță deosebită pentru creșterea nivelelor de reziliență. Astfel, se consideră oportun păstrarea unei cantități de lemn mort în păduri, deoarece prin descompunerea acesteia se alimentează solul cu nutrienți, și totodată asigură păstrarea umidității din sol și încetinirea procesului de evapotranspirație.
Finanțat de către Comunitatea Europeană prin Instrumentul European de Vecinătate, Programul Operațional Comun România-Ucraina 2014-2020, proiectul are o durată de 18 luni, (ianuarie 2020 – iunie 2021). Obiectivele specifice, activitățile și rezultatele așteptate ale proiectului sunt legate de zona țintă a proiectului din România (județele Maramureș și Suceava) și Ucraina (regiunile Ivano Frankivsk și Zakarpattia).
Valoarea proiectului este de 324942,5 euro (1562973,425 lei), din care contribuția Uniunii Europene este de 292448,25 euro (1406676.08 lei). Codul EMS-ENI: 2soft/1.2/13.
Pentru mai multe informații putem fi contactați:
Monia Martini – Manager Proiect, [email protected], +4 07 2020 4840
Miradona Krizbai – Specialist comunicare WWF-România, [email protected], +40 736 630 705
Aceast material a fost creat și menținut cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul său este responsabilitatea exclusivă a beneficiarului și nu reflectă neapărat opiniile Uniunii Europene.
