De ce credem că noul proiect de lege depus în Parlament de senatorul Tanczos Barna, împreună cu parlamentarii UDMR ce prevede o cotă de prevenţie de 426 de exemplare şi o cotă de intervenţie de 55 de exemplare nu poate rezolva actualele probleme legate de conflictele cu urșii?
WWF România Fondul Mondial pentru Natură este organizația de mediu care militează pentru conservarea naturii, în favoarea omului. Suntem cu toții de acord că viața și integritatea fiecărui om este mai presus de orice, de aceea e important să înțelegem mecanismele ce duc la apariția conflictelor cu urșii și să prevenim aceste conflicte.
”Ursul brun furnizează numeroase beneficii ecologice, dar suntem conștienți și de faptul că poate fi o specie problematică. Însă problemele actuale reflectă haosul în ceea ce privește gestionarea populației de urs în România în ultimii 20 de ani” a declarat Cristian-Remus Papp (Coordonator Departament Specii Sălbatice, WWF România Fondul Mondial pentru Natură).
Derogările de la statutul de specie strict protejată conferit de Directiva Habitate este un instrument la îndemâna fiecărui stat membru, pentru a reduce conflictele, inclusiv cu ursul brun, însă, în România, cu toate că în ultimii ani s-au aprobat cote de prevenție de câte 140 de exemplare, acestea nu au fost realizate. Mai mult decât atât, pentru anul 2022, statul a plătit 1,4 milioane de euro despăgubiri pentru pagubele produse de urs.
În comparație, Croația, care are o populație de aproximativ 1000 de urși (dar și o suprafață a țării mult mai mică) și care, de asemenea, face uz de derogările de la statutul special de conservare, la nivelul anului 2022 a plătit un total de 2.200 de euro compensații pentru cele 7 pagube produse de această specie. De menționat că, în această țară, se extrag cu prioritate exemplarele problematice, iar eficiența acestor derogări este analizată de la an la an.
”Nu numărul urșilor este problema, ci modul în care țările înteleg să realizeze managementul populațiilor de urs brun. Atâta timp cât nu se vizează exemplarele problematice (cele din preajma localităților), ci exemplarele valoroase (aflate în habitatul lor natural și care nu coboară în localități), vom continua să înregistrăm pagube” a adăugat Cristian-Remus Papp.
În nicio țară din Europa, fie că vorbim de țări UE sau non-UE, ursul brun nu se mai vânează. Ba mai mult, în majoritatea țărilor nu există o cotă anuală de prevenție, ci se intervine punctual, pentru rezolvarea conflictelor și sunt extrase exemplarele problematice. Or, așa cum arată propunerea de lege, aceasta prevede intervenția prin vânătoare. Adică nu vizează extragerea exemplarelor problematice și implicit reducerea problemelor (pentru care avem deja mecanisme legislative) ci a populației de urs brun după criterii subiective, nu obiective.
Pentru toate aceste motive, credem că o lege dedicată reducerii populației de urși nu are cum să rezolve problemele, ba mai mult, fără aplicarea unor principii solide, care să stea la baza extragerii urșilor, asa cum se întâmplă în alte țări, România va rămâne codașă în ceea ce priveste gestionarea populației de urs și un exemplu de așa NU.
Pentru informaţii suplimentare vă rugăm contactaţi:
Cristian-Remus Papp, Coordonator Departament Specii Sălbatice, WWF România, [email protected], +40745.891.929
Diana Iancu, Manager de comunicare pentru conservarea speciilor sălbatice, WWF România, [email protected], +40757.176.467