Tradiţii, ecosisteme unice, comunităţi
La vărsarea Dunării în Marea Neagră intrăm pe un tărâm deosebit, într-una dintre cele mai valoroase regiuni ale lumii: Delta Dunării. Declarată sit UNESCO, protejat la nivel internațional, în 1991, este un tărâm fascinant pentru toți: de la sportivi, la pasionați de fotografie, de la gurmanzi, la iubitori de arhitectură și tradiții, Delta nu va dezamăgi niciodată.
Peste 300 de specii de păsări și cea mai mare colonie de pelicani din Europa
Delta Dunării adăpostește peste 5000 de specii de animale și plante, peste 85% dintre speciile de păsări din România, majoritatea strict protejate: cormorani, egrete, pescărei, dumbrăvence, chirighițe cu obraz alb, lebede, vulturi codalbi, dar și cea mai mare colonie de pelicani din Europa.
În perioada Comunismului însă, biodiversitatea zonei a scăzut din cauza exploatării excesive a stufului, extinderea fermelor piscicole și a terenurilor agricole. Un exemplu îl reprezintă Mahmudia, una dintre cele mai importante localități aflată de-a lungul brațului dunărean Sfântu Gheorghe. O bună parte din zona deltaică s-a pierdut din cauza activităților agricole derulate în anii 1980. Acum însă Mahmudia revine la viață: WWF a susținut aici reconstrucția ecologică a 924 ha, primul proiect implementat de o comunitate, de oameni care au înțeles că bunăstarea lor depinde și de natură. În timp, în locul terenului nevalorificat vor apărea zone potrivite pentru ecoturism și pescuit sportiv, iar localnicii vor avea șansa unui trai mai bun având la bază principiile dezvoltării durabile.
Sturionii, dinozaurii din Dunăre
Un alt simbol al Deltei îl reprezintă sturionul, o specie din ce în ce mai rar întâlnită în apele Dunării, ultimii sturioni sălbatici viabili din Europa existând doar la noi, în sectorul de fluviu pe care îl împărțim cu Bulgaria. Apăruți pe vremea dinozaurilor, sturionii sunt ingredientul principal pentru storceag, borșul de pește tradițional. De asemenea, tot de la ei se obține un produs culinar de lux, caviarul, motivul principal pentru care sunt pescuiți ilegal, în ciuda interdicției totale la pescuit impusă în România, Bulgaria și în toate statele cu ieșire la Marea Neagră. Importanța sturionului în cultura deltei este vizibilă și în arhitectura locală. Pe lângă acoperișurile din stuf și albastrul-viu, un element specific al caselor de aici îl reprezintă frontoanele cu diferite simboluri. Acestea spun povestea fiecărui localnic, iar sturionul este unul dintre cele mai des întâlnite figurine.
BOX: Dacă mergeți în Deltă, nu consumați sturioni proaspăt pescuiți din Dunăre și verificați dacă suvernirul culinar pe care îl cumpărați, caviarul, are o etichetă CITES. Mai multe informații pe sturioni.wwf.ro. Dacă alegeți pește de import, uitați-vă după eticheta MSC (Marine Stewardship Council) sau informați-vă pe site-ul Fish Forward: wwf.ro/peste.
Castorul, inginerul ecosistemelor din Deltă
Mergând cu barca sau canoea pe canalele deltei, putem zări și castorul european (Castor fiber). Specie strict protejată, acesta dispăruse de aproape 200 de ani din România și în marea parte a Europei, din cauza vânătorii excesive pentru blană și castoreum – folosit în idustria parfumurilor. În România, proiectul de reintroducere a fost inițiat de Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice (ICAS) Brașov. WWF a obținut primele clipuri video ce confirmau prezența castorilor în deltă, surprinzându-i lucrând la adăpost, noaptea. De aici și renumele de ingineri ai ecosistemelor. Castorii dau dovadă de o ingeniozițate aparte când își construiesc vizuinile de crengi, ce pot fi noi cuiburi pentru păsări sau ascunzători pentru reptile și amfibieni, iar canalele pe care le sapă pot fi locuri ferite unde peștii își pot depune icrele.