România a început identificarea suprafețelor care vor fi strict protejate pentru a atinge ținta de 10%, conform Strategiei Europene pentru Biodiversitate 2030.
România a dat startul procesului prin care urmează să protejeze 10% din habitatele naturale terestre și marine, în conformitate cu obiectivul stabilit în Strategia Europeană pentru Biodiversitate 2030. Aceasta înseamnă că aproximativ 700.000 de hectare de păduri vor fi strict protejate și excluse de la tăieri cu scop comercial.
WWF s-a implicat activ încă de la început în întregul proces, iar propunerea noastră privind abordarea strategică și criteriile de identificare, elaborată printr-un proces participativ, a reprezentat punctul de pornire în conturarea metodologiei generale pentru identificarea zonelor potențiale de protecție. Un consorțiu de experți, selectat de Ministerul Mediului, are sarcina de a contura această metodologie în următoarele două luni, iar harta completă a pădurilor ce vor fi protejate va fi finalizată până în decembrie 2025.
Săptămâna trecută am participat, la invitația Ministerului Mediului, la prima ședință a grupului de lucru privind dezvoltarea metodologiei. La această întâlnire au fost prezenți reprezentanți ai autorităților, administrației pădurilor statului, societății civile și experți din cadrul consorțiului. Soluțiile tehnice prezentate de WWF s-au bucurat de o largă susținere din partea celor prezenți, ceea ce ne dă speranța că principiile enunțate vor fi urmate în mod adecvat. De altfel, WWF este cel care a susținut și obținerea fondurilor din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) pentru operaționalizarea acestui proces.
Context
Strategia Europeană pentru Biodiversitate 2030 urmărește ca cel puțin 10% din zonele terestre și maritime ale UE să se afle într-un regim de protecție strictă. În acest context, WWF a susținut protejarea a 10% din pădurile țării până în 2030, în scopul menținerii biodiversității, a conservării fondului genetic și a proceselor naturale de care depindem.
Pentru ca ceea ce astăzi pare „imposibil” – triplarea suprafețelor supuse unui regim de protecție – să devină posibil, este necesară modificarea cadrului legislativ. Acesta trebuie să asigure atât funcționarea mecanismelor financiare de compensare și despăgubire pentru proprietarii terenurilor cărora le sunt impuse restricții privind mobilizarea resurselor, cât și implementarea unor măsuri care să vizeze o tranziție justă pentru comunitățile locale afectate în mod indirect prin instituirea regimului de protecție și care, în mod tradițional, sunt angrenate în prelucrarea și valorificarea acestor resurse naturale. Pentru aceasta, România trebuie să creeze mecanisme de plăți compensatorii pentru servicii de mediu, iar la nivel european trebuie alocate fonduri dedicate pentru conservarea pădurilor, care să urmărească indicatori de rezultat obiectivi și clari.
Apreciem procesul transparent și participativ prin care Ministerul Mediului gestionează acest proces și continuăm să ne oferim suportul pentru îndeplinirea obiectivelor asumate de Romania pentru conservarea biodiversității.