După o noapte lungă de negocieri, reprezentanții UE au ajuns la un acord privind revizuirea Directivei privind energia din surse regenerabile (RED). Acordul, care reunește ambele revizuiri în cadrul pachetului „Fit for 55” și RePowerEU, ar trebui să reprezinte foaia de parcurs a Uniunii către un viitor al utilizării energiei regenerabile. Dar WWF consideră că eșecul de a aborda problema biomasei și eliminarea unor norme importante de protecție a naturii vor cauza multe daune pe parcurs.
În această dimineață, Consiliul European, Parlamentul și Comisia au finalizat acordul discutat intens cu privire la RED. Din nefericire, se pare că, în timpul negocierilor nocturne, co-legislatorii UE au ajuns la un acord deficitar care face inevitabile reformele ulterioare, deoarece problemele majore nu au fost rezolvate.
„Un obiectiv mai ridicat în materie de energie regenerabilă, dar pe care statele membre îl pot atinge prin arderea mai multor copaci și prin bararea puținelor râuri rămase care nu sunt deja sufocate de energia hidroelectrică, este o rețetă pentru dezastru. Iar acordarea mai rapidă a autorizațiilor – care este esențială – riscă acum să fie realizată într-un mod care pune în pericol natura și biodiversitatea, aliați cruciali în lupta împotriva schimbărilor climatice”, a declarat Alex Mason, responsabil pentru climă și energie la WWF Europa.
Un obiectiv mai ambițios în materie de energie regenerabilă în detrimentul climei și al pădurilor noastre?
În timpul acestei reuniuni finale a trilogului, legislatorii UE au hotărât o creștere a obiectivului privind energia din surse regenerabile (RED) la 42,5%, față de 32% anterior. WWF salută această creștere, dar observă că este încă neconformă cu realitatea, întrucât studii recente au arătat că UE este pe cale să atingă peste 45% până în 2030.
În plus, obiectivul mai ambițios ar putea sfârși prin a fi un cal troian, dacă nu va fi atins prin energie eoliană și solară, ci prin arderea unei cantități mai mari de biomasă lemnoasă primară (de exemplu, trunchiuri de copaci), care poate crește emisiile de CO2 timp de decenii sau secole în comparație cu combustibilii fosili.
În fața opoziției din partea Consiliului, condus de Suedia, negociatorii nu au reușit să oprească acest lucru, abandonând propunerea Parlamentului de plafonare a cantității de biomasă lemnoasă primară care poate conta ca energie regenerabilă. În schimb, s-au mulțumit doar cu prevederi slabe privind principiul cascadei, cu o listă lungă de excepții, ceea ce înseamnă că situația rămâne neschimbată.
Soarta pădurilor noastre pare să se bazeze acum pe interzicerea sprijinului financiar direct pentru utilizarea buștenilor de cherestea, a buștenilor de furnir, a lemnului rotund de calitate industrială, a butucilor și a rădăcinilor pentru a produce energie. Problema stă însă în detalii: doar sprijinul financiar direct, cum ar fi plățile, ajutoarele pentru investiții și schemele de sprijin direct vor fi interzise, nu și beneficiile fiscale, de exemplu.
„UE a avut ocazia de a pune capăt scandalului arderii a tot mai mulți copaci pentru energie, prin limitarea cantității de biomasă lemnoasă primară care poate fi considerată energie regenerabilă. Dar, în schimb, și în ciuda tuturor dovezilor științifice, negociatorii au aprobat o poziție care va accelera schimbările climatice în numele acțiunii climatice! Acest lucru asigură faptul că problema biomasei va rămâne o rană deschisă și că reformele ulterioare sunt inevitabile”, a declarat Juliette Lunel, ofițer de politici privind clima și utilizarea terenurilor la WWF Europa.
Natura și clima ar trebui să meargă mână în mână, nu să fie puse una împotriva celeilalte.
Pentru a stimula și a accelera implementarea surselor regenerabile de energie, Comisia Europeană a propus crearea unor zone de accelerare. WWF salută această evoluție și acordul privind termenele mai rapide de autorizare, care vor accelera implementarea energiei eoliene și solare de care avem nevoie cu disperare. Dar WWF deplânge decizia de a elimina reguli importante privind protecția naturii și consultarea publică, care vor contribui prea puțin și ar putea pur și simplu să genereze opoziție publică.
„O expansiune masivă și rapidă a energiei eoliene și solare este crucială pentru a ieși din această criză energetică alimentată cu combustibili fosili, dar aceasta ar trebui să fie realizată printr-o mai bună planificare spațială și o mai mare capacitate administrativă în cadrul autorităților care acordă autorizații, nu prin eliminarea normelor privind protecția mediului sau implicarea publicului. Evaluările de impact asupra mediului sunt esențiale pentru a garanta că tranziția energetică abordează atât schimbările climatice, cât și criza biodiversității”, a declarat Arnaud Van Dooren, ofițer pentru politici climatice și energetice la WWF Europa.
De asemenea, acordul nu reușește să protejeze râurile din Europa de noile exploatări hidroenergetice, în ciuda cererilor a peste 130 de ONG-uri. Colegislatorii UE nu au reușit să recunoască acest lucru și să interzică noile centrale hidroelectrice din zonele de accelerare. Potrivit Raportului Planeta Vie 2022 al WWF, populațiile monitorizate de pești migratori de apă dulce au scăzut deja cu 93% în Europa, barajele (hidroelectrice) fiind o cauză majoră.
Statele membre vor avea flexibilitatea de a le exclude din zonele de accelerare doar dacă vor dori acest lucru – ceea ce nu este suficient pentru a împiedica proiectele dăunătoare să se realizeze. De asemenea, negociatorii nu au reușit să ajungă la un acord asupra unui articol pentru criteriile de durabilitate pentru energia hidroelectrică, cerut de ONG-uri. Textul final se referă doar la energia hidroelectrică și la legătura cu Directiva-cadru privind apa într-un considerent.
"O piesă critică din puzzle-ul pentru a obține securitatea energetică, dezvoltarea sustenabilă a activităților offshore și neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon în UE fără a compromite natura a fost pusă la punct. Cu toate acestea, închiderea unor zone marine pentru dezvoltatori nu înseamnă că acestea sunt protejate de alte activități umane sau de impactul schimbărilor climatice. Pentru a completa puzzle-ul, statele membre trebuie să păstreze zona albastră în cea verde prin intermediul unei planificări și al unei gestionări solide a tuturor activităților maritime, inclusiv prin restaurarea și protecția naturii".
Pentru mai multe informații, vă rugăm contactați:
Florian Cassier
Climate Communications Officer
WWF European Policy Office
Diana Cosmoiu
Coordonator politici publice
WWF România