Timp de trei zile, ultra-maratonistul Andrei Roșu a alergat prin câteva dintre fostele păduri ale României și ne-a arătat realitatea de la firul ierbii. O cursă impresionantă care a scos la iveală mai mult de 750ha de păduri tăiate, adică echivalentul a peste 1.000 de terenuri de fotbal, și ne-a făcut să înțelegem cu adevărat amploarea fenomenului.
Traseul maratonistului a inclus Munții Lotrului și Munții Șureanu, în județele Vâlcea și, respectiv, Alba. Tăierile nu se văd de la geamul nostru sau de lângă șosea. Ele sunt „păzite” de drumuri forestiere greu accesibile. De aceea, în fiecare dintre cele trei zile, drumul de acces către zonele tăiate a fost de 10km, până la 40km lungime.
Andrei a avut primul șoc în prima zi, când a ieșit la golul alpin și a văzut 129ha de pădure complet dispărute. După mai bine de 10 ani de la tăieri, niciun dosar penal nu a fost finalizat, iar hoții nu au fost trași la răspundere. Zona este acum salvată, căci un ocol privat a preluat-o în urmă cu câțiva ani și a reîmpădurit-o complet, din fonduri proprii.
Ziua a doua ne-a dat ceva speranțe. Maratonistul a traversat păduri tăiate, dar despre care am aflat că erau exploatate legal, iar unele erau deja împădurite. În unele zone pădurea dispăruse din cauza furtunilor generate de schimbările climatice sau din cauza atacurilor unor insecte.
Imaginea cea mai urâtă a maratonului i-a apărut lui Andrei în ultima zi, când a traversat peste 600ha de păduri complet dispărute. Acesta este locul care a scos în evidență dureros de clar problemele sistemului. Pădurile retrocedate haotic, lipsa pazei și a compensațiilor au dat mână liberă abuzurilor.
„Multe dintre problemele evidențiate la maraton ar putea fi evitate dacă reușim să modificăm cadrul legislativ, dacă înțelegem că trebuie să ne asumăm îmbunătățirea sistemului de pază și a modului în care ne măsurăm lemnul, dacă creăm posibilitatea ca cei care nu respectă pădurea să plătească”, explică Radu Melu, manager național al departamentului păduri la WWF România.
Toate neregulile din pădurile României sunt posibile deoarece legea o permite. Trebuie să schimbăm din rădăcini sistemul dacă vrem ca și copiii noștri să se bucure de păduri, așa cum le știm noi.
Avem însă nevoie de susținerea cât mai multor iubitori de natură ca să putem negocia cu autoritățile. De aceea am lansat o petiție online. Împreună avem o voce puternică ce nu mai poate fi ignorată. Petiția WWF are deja aproape 12.000 de semnături. Lupta se mută acum în zona legislativă.