Fără o consultare publică, Guvernul României a înaintat către Comisia Europeană o cerere de modificare a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) care, în fapt, înseamnă nu doar renunțarea la unele investiții nesustenabile, ci și la importante investiții destinate protecției mediului și nu numai. În sectorul energetic (Capitolul RePower EU), cererea de modificare a PNRR înaintată de Guvern are și părți pozitive – elimină investițiile controversate în sectorul hidroenergetic, orientându-se către noi reforme și investiții energetice mai prietenoase cu mediul și mai accesibile oamenilor.
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), în calitate de coordonator național pentru elaborarea, negocierea, aprobarea și implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a transmis Comisiei Europene, pe 8 septembrie, PNNR-ul revizuit. Transmiterea oficială a documentului marchează finalizarea discuțiilor informale cu reprezentanții Comisiei Europene, care au sprijinit autoritățile române în procesul de revizuire a PNRR.
Conform comunicatului de presă publicat de Comisia Europeană, cele mai recente actualizări ale planului de redresare și reziliență implică încorporarea a două noi reforme și a șase noi investiții care vizează îmbunătățirea producției de energie verde, sporirea eficienței energetice a clădirilor și îmbunătățirea competențelor forței de muncă în domeniul producției de energie verde. România a eliminat patru investiții din planul inițial și a adus modificări la aproximativ 70 de măsuri, printre care și eliminarea finanțării de noi proiecte hidroenergetice care ar fi afectat grav râurile și speciile de animale și plante care depind de ele.
Schema de ajutor de stat inclusă inițial în PNRR cu o alocare de peste 120 de milioane de euro, ar fi permis finalizarea unor proiecte hidroenergetice vechi, planificate cu zeci de ani în urmă și abandonate de-a lungul timpului din motive economice, de profitabilitate, de eficiență și impact major asupra mediului, acestea fiind în mare parte localizate pe ultimele sectoare naturale de râuri din țara noastră. Finanțarea lor din bani publici a fost contestată de societatea civilă. Astfel de investiții ar fi încălcat principiul DNSH (do no significant harm) din perspectiva riscurilor de mediu și climă, deci apreciem înlăturarea lor, într-un final, din capitolul RePowerEU și PNRR.
Pași în direcția corectă pentru eficiența energetică și creșterea capacităților de energie regenerabilă
În ceea ce privește reformele și investițiile nou propuse, pe lângă creșterea producției de energie verde și a capacităților semnificative de stocare, considerăm pozitivă includerea programului de investiții în eficiență energetică dedicat persoanelor fizice, în valoare de 534 milioane de euro – „Casa pentru eficiența energetică” alături de înființarea de ghișee unice de informare cu rolul de a oferi consiliere în vederea obținerii informațiilor pentru realizarea investițiilorde acest tip, precum și de cursuri de formare profesională în domeniul energiei regenerabile.
Totodată, scăderea alocărilor din Componenta 6, Investiția 2, privind Rețeaua de distribuție a gazelor naturale și hidrogen, cu 400 mil. EUR (de la 515 mil. EUR la 115 mil. EUR) este una corectă. Există studii care arată că utilizarea hidrogenului pentru încălzirea locuințelor cu boilere pe hidrogen este o metodă ineficientă de utilizare a acestuia. De altfel, inclusiv Strategia privind hidrogenul menționează acest aspect.
Măsura utilizării terenurilor neproductive aflate în proprietatea statului ca zone de accelerare pentru producția de energie din surse regenerabile
În legătură cu măsura utilizării terenurilor neproductive aflate în proprietatea statului ca zone de accelerare pentru producția de energie din surse regenerabile: deși acesta ar putea fi un punct pozitiv important din revizuirea PNRR, faptul că a fost introdus fără consultări și discuții cu specialiști în protecția mediului aruncă un semn de întrebare asupra oportunității și viabilității sale. În funcție de contextul local al acestor terenuri, ele ar putea fi pretabile pentru astfel de proiecte energetice sau, dimpotrivă, ar putea fi mult mai valoroase în condițiile în care ar face obiectul reconstrucției ecologice.
WWF România constată incapacitatea statului român de a profita de oportunitatea finanțării prin PNRR a identificării barierelor cu potențial de eliminare și a dezafectării și înlocuirii acestora cu soluții bazate pe natură, așa cum era prevăzut în versiunea inițială. Această finanțare ar fi reprezentat o oportunitate crucială de a începe refacerea conectivitatății longitudinale a râurilor, cu efecte benefice asupra naturii și comunităților locale deopotrivă. Este regretabil să vedem că în Romania nu se poate, în contextul în care alte state din Europa și din lume investesc masiv în programe de înlăturare a barierelor și a altor obstacole transversale din râuri pentru a
Considerăm că există un potențial semnificativ pentru eliminarea obstacolelor din râurile de munte, în special a acelor din categoriile C și D (cu importanță normală și redusă). În conformitate cu datele din Registrul Barajelor, elaborat de MMAP în 2020, în România existau peste 2200 de astfel de obstacole, multe dintre ele fiind deteriorate și fără utilitate. Considerăm că ar fi fost oportun să se creeze un cadru legal adecvat pentru implementarea acestor măsuri prin intermediul PNRR.
Fonduri insuficiente pentru Campania Națională de Împădurire și Reîmpădurire
Constatăm că au fost propuse modificări pentru a reduce alocările financiare destinate investițiilor finanțate din componenta de grant privind Campania Națională de Împădurire și Reîmpădurire cu suma de 269 milioane de lei. Considerăm că este necesară o revizuire a acestei investiții pentru a include și conservarea pădurilor din afara Fondului Forestier Național (fiind vorba de cca. 500.000 ha care riscă să intre într-un vid legislativ).
Aceste fonduri sunt esențiale pentru acoperirea costurilor legate de cartografierea și inventarierea acestor păduri, elaborarea planurilor de management specifice utilizării agrosilvice, precum și pentru compensarea proprietarilor pentru dezavantajele economice rezultate din asumarea unui regim de folosinta agrosilvic. Într-o perioadă în care societatea are nevoie tot mai mare de serviciile ecosistemice oferite de păduri, considerăm că este inadmisibil ca Guvernul României să taie chiar din aceste fonduri nerambursabile prin care poate să susțină eforturile de conservare a pădurilor și adaptarea la schimbările climatice.
Digitalizarea în domeniul mediului
În cadrul modificărilor propuse pentru Investiția 5 – Componenta 7, care vizează și dezvoltarea infrastructurii necesare pentru supravegherea, controlul și protejarea integrității pădurilor și transportului lemnului, considerăm că este esențial să fie inclusă în mod explicit, dezvoltarea unei soluții tehnice AI/IT pentru “amprenta digitală a transporturilor”. Crearea acestui instrument modern ar permite o determinare rapidă a volumului de lemn transportat și generarea unui sigiliu electronic pentru transporturile de lemn, contribuind astfel la prevenirea celor mai comune metode de introducere ilegală a lemnului pe piață, cum ar fi fraudarea declarației cantităților transportate sau transporturile multiple care utilizează aceleași documente.
Timp scurt pentru a acționa
Toate aceste reforme și investiții trebuie să fie puse în aplicare într-un termen foarte scurt, deoarece Regulamentul privind mecanismul de redresare și de reziliență impune ca acestea să fie finalizate până în august 2026.
În cazul în care evaluarea planului României va fi favorabilă, Comisia va prezenta o propunere de modificare a deciziei de punere în aplicare pentru a ține seama de aceste modificări. România va avea apoi la dispoziție patru săptămâni pentru a aproba evaluarea Comisiei.
Importanța PNRR pentru viitorul României
Planul de redresare și reziliență al României este conceput pentru a aborda blocajele care au afectat creșterea economică și pentru a asigura prin noi reforme și investiții un viitor echitabil și sustenabil. Planul include mai multe reforme și investiții care ar trebui să faciliteze tranziția către o economie durabilă și ecologică, inclusiv transportul durabil, renovarea clădirilor, protecția biodiversității, decarbonizarea industriilor și implementarea surselor de energie regenerabilă.
Pentru mai multe informații contactați:
Înscrie-te la newsletter-ul GREEN SPARK - Perspective despre biomasă și energie regenerabilă
Noutăti
Fii la curent cu ultimele articole
Declarația Comună privind zonele de accelerare a energiei regenerabile în România: o inițiativă WWF România și Energy Policy Group susținută de 16 organizații
WWF România (Fondul Mondial pentru Natură) și Energy Policy Group au lansat o declarație comună pentru dezvoltarea durabilă a energiei regenerabile, solare și eoliene onshore, în România. Documentul, parte a proiectului RENewLand, este susținut de 16 organizații importante, precum producători și dezvoltatori de parcuri solare și eoliene, distribuitori de energie
Sturionii, între amenințări și eforturi de conservare
Reprezentanți ai părților interesate în problema conservării sturionilor, WWF CEE, România și Bulgaria, Universitatea BOKU din Viena, Directoratul General pentru Mediu al Comisiei Europene, reprezentanți ai autorităților de conservare a biodiversității, gestionarea apei, agenții și autorități din domeniul pescuitului precum și reprezentanții ai sectorului navigație din cinci țări europene (Serbia,
Solicităm Parlamentului adoptarea de urgență a reformelor mult așteptate în silvicultură
EN Parlamentul are acum o responsabilitate istorică de a adopta, până la finalul actualului mandat politic, un nou Cod Silvic pe baza căruia să se poată aplica reformele esențiale în silvicultură, în beneficiul întregii societăți. Ultima variantă a proiectului de lege include o serie de prevederi importante, însă este esențial