Raport WWF: Criza apei amenință 60% din PIB-ul global anual, adică 58 de trilioane de dolari

Degradarea râurilor, lacurilor și zonelor umede amenință valoarea lor economică și rolul esențial pe care îl au în asigurarea sănătății planetei. Lansat astăzi, 16 octombrie 2023, de Ziua Mondială a Hranei*, raportul “The High Cost of Cheap Water” oferă prima estimare realizată vreodată a valorii economice a apei și a ecosistemelor de apă dulce: 58 de trilioane de dolari americani, echivalentul a 60% din PIB-ul global, raportat la anul 2021. 

Apa este cea mai prețioasă și totuși cea mai subevaluată resursă din lume și se află în centrul unei crize globale tot mai mari. Astfel, lipsa apei amenință sănătatea umană și sănătatea planetei, conform celui mai nou raport WWF, publicat astăzi.

Din 1970 și până acum, lumea a pierdut o treime din zonele umede rămase, în timp ce populațiile speciilor care trăiesc în ecosisteme de apă dulce a scăzut, în medie, cu 83%. Această tendință dezastruoasă a contribuit la creșterea numărului de oameni care se confruntă cu deficit de apă potabilă și insecuritate alimentară, pentru că râurile și lacurile au secat, poluarea a crescut și sursele de hrană, cum ar fi peștele de apă dulce, s-au diminuat. De asemenea, această tendință exacerbează presiunile economice și subminează eforturile globale de a salva natura și de adaptare la impactul schimbărilor climatice. Ne confruntăm cu secete devastatoare și inundații extreme, inclusiv creșterea nivelului mării.

„Apa este una dintre pietrele de temelie pe care se construiește viitorul nostru. Raportul WWF prezintă valoarea uimitoare a apei și a ecosistemelor de apă dulce de la nivel global. Râurile, lacurile și zonele umede sănătoase sunt esențiale pentru securitatea apei și a alimentelor, pentru adaptarea la schimbările climatice și pentru susținerea biodiversității și oferă valori culturale și spirituale, vitale pentru bunăstarea oamenilor din întreaga lume. Este timpul ca guvernele, companiile și instituțiile financiare să investească în protejarea și restaurarea ecosistemelor noastre de apă dulce, pentru a ne asigura că vom construi un viitor în care apa curge din abundență pentru toți”, a declarat Dr. Kirsten Schuijt, director general al WWF International.

Anul trecut, și România a simțit ce înseamnă să nu avem destulă apă pentru nevoile noastre. Nu a fost suficientă apă nici pentru agricultură, nici pentru navigație, în unele localități nici pentru consumul populației și nici pentru ecosisteme. Pentru pagubele cauzate de seceta de anul trecut, Fondul de Solidaritate al UE a alocat 33,9 milioane de euro. Perspectivele pentru România nu sunt pozitive. Perioadele secetoase se vor înmulți și acutiza, mai ales în sudul țării (zona de sud a Olteniei a fost declarată „Sahara României” iar suprafața se mărește constant). 

Soluțiile pentru această criză sunt oferite de natură. Reconstrucția ecologică, procesul prin care se reface un ecosistem degradat, deteriorat sau distrus, este soluția – dovedită științific și testată în mai multe zone de pe Glob – pe care o propunem. WWF România Fondul Mondial pentru Natură, a fost implicat de-a lungul anilor în proiecte ** (precum cele de la Gârla Mare sau Mahmudia-Carasuhat) care au dus la reconstrucția a mii de hectare și este principalul promotor în România al acestei soluții bazate pe natură.

„Prognozele sunt clare: ne putem aștepta la o reducere de peste o treime a debitelor râurilor, mai ales în sudul țării. Asta înseamnă reducerea cantității de apă disponibilă pentru toți: agricultură,  industrie, populație și ecosistemele naturale.A venit momentul, și în România, să ne pregătim să putem face față secetei și inundațiilor. Dar, cu ajutorul naturii, putem găsi soluții la scară largă care, pe termen lung, să aducă mai multe beneficii decât pierderi. Modul în care vom înțelege să protejăm resursele de apă va contribui la securitatea alimentară, prin păstrarea naturii și a serviciilor pe care ni le oferă”, a declarat Camelia Ionescu, managerul departamentului Ape, WWF România Fondul Mondial pentru Natură.

Raportul anunță că beneficiile economice directe, cum ar fi consumul de apă pentru gospodării, irigațiile din agricultură și industrii, se ridică la minimum 7,5 trilioane de dolari anual. De asemenea, se estimează că beneficiile nevăzute, precum purificarea apei, îmbunătățirea sănătății solului, stocarea carbonului și protejarea comunităților de efectele inundațiilor și secetelor extreme sunt de șapte ori mai mari, la o valoare de aproximativ 50 de trilioane de dolari anual.

Cu toate acestea, degradarea râurilor, a lacurilor, a zonelor umede și a acviferelor subterane amenință aceste valori și subminează acțiunile asupra climei și naturii și progresul către Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale ONU. Extragerea unor cantități nesustenabile de apă, subvențiile dăunătoare, modificările debitelor râurilor, poluarea și efectele legate de schimbările climatice pun în pericol ecosistemele de apă dulce. Două din trei dintre cele mai mari râuri ale lumii nu mai curg liber, în timp ce zonele umede continuă să se piardă de trei ori mai repede decât pădurile.

Distrugerea ecosistemelor de apă dulce, combinată cu gestionarea deficitară a apei, a lăsat miliarde de oameni din întreaga lume fără acces la apă potabilă și canalizare, în timp ce riscurile legate de apă pentru întreprinderi și economii sunt în creștere. Până în 2050, aproximativ 46% din PIB-ul global ar putea proveni din zonele care se confruntă cu risc ridicat de apă, față de 10% în prezent.

Pentru a trage un semnal de alarmă asupra crizei globale a apei, WWF solicită guvernelor, companiilor și instituțiilor financiare să crească urgent investițiile în soluții durabile de gestionare a apei. Cu toate acestea, WWF subliniază că strategia învechită care se concentrează doar pe infrastructură și ignoră sursa problemei (râuri, lacuri, zone umede și acvifere degradate), nu va rezolva criza apei, mai ales în era perturbării climatice.

Soluția stă în oprirea degradării continue a ecosistemelor de apă dulce. Guvernele sunt invitate să se alăture Freshwater Challenge, o inițiativă care își propune să restaureze 300.000 km de râuri degradate și 350 de milioane de hectare de zone umede la nivel global, până în 2030, și să protejeze ecosistemele intacte de apă dulce. Între timp, ar fi indicat ca toate companiile să își transforme abordarea cu privire la consumul de apă și să intensifice acțiunile colective pentru a avea bazine hidrografice sustenabile. 

Versiunea integrala a raportului în limba engleză poate fi vizualizata aici:  https://bit.ly/3QbsirJ

 

Despre WWF (World Wide Fund for Nature):

WWF România Fondul Mondial pentru Natură este una dintre cele mai importante organizații specializate în conservarea mediului. De peste 16 ani, WWF România își propune să oprească degradarea naturii și să protejeze biodiversitatea. Astfel, WWF România participă activ la conservarea planetei, la restaurarea ecologică a mediului natural și construiește un viitor în care oamenii trăiesc și se dezvoltă în armonie cu natura. Misiunea WWF este implementată prin programe de policy și conservare a naturii, consolidarea capacității publice de a acționa în probleme de mediu și prin advocacy față de companii pentru a reduce amprenta de carbon. Zonele de conservare prioritare ale organizației sunt: Maramureș, Transilvania, Sud Vestul Carpaților, Apuseni, Lunca și Delta Dunării. WWF România face parte din rețeaua WWF, existentă de peste 60 de ani, în peste 100 de țări, pe 6 continente. Mai multe informații pe wwf.ro



* Ziua Mondială a Hranei – https://www.fao.org/world-food-day/en

** Proiectele de Reconstrucție Ecologică ale WWF-România https://wwf.ro/ce-facem/ape-dulci/reconstructie-ecologica/

Noutăti

Fii la curent cu ultimele articole

Scroll to Top