2 februarie este Ziua Internațională a Zonelor Umede, ocazie pentru WWF-România să tragă un semnal de alarmă în legătură cu rolul pe care acest tip de zone îl ocupă în viața noastră de zi cu zi și soluțiile pe care autoritățile din România ar trebui să le aplice, în beneficiul comunităților locale și al mediului înconjurător.
Refacem zonele umede, creăm oportunități pentru oameni
Încă din anii `90, WWF lucrează în comunitățile din lungul Dunării și din Delta Dunării, prin proiecte și activități care urmăresc refacerea și conservarea zonelor umede, afectate de procesul de asanare, din perioada comunismului.
Un studiu WWF arată că există aproximativ 800.000 ha de luncă potrivite pentru reconstrucție ecologică în bazinul Dunării, de-a lungul fluviului și al principalilor afluenți. Reconstrucția este vitală, având în vedere că reprezintă legăturile dintre fluviu și zonele inundabile, reducând astfel riscurile majore de inundații în zonele locuite și aducând beneficii economiei locale- pescuit, turism, purificarea apei.
Mahmudia, județul Tulcea, și aria protejată Blahnița, județul Mehedinți sunt două dintre zonele în care WWF și-a propus să readucă natura și resursele mai aproape de oameni. La Mahmudia a fost demarat, în anul 2011, un proiect bazat pe lucrări de reconstrucție ecologică și transformarea unui teren agricol neproductiv în zonă inundabilă, care să permită revigorarea zonei. La Blahnița, alături de Societatea Ornitologică Română, WWF va construi un plan de management pentru o mai bună gestiune a zonelor umede dintr-o arie protejată Natura 2000.
WWF-România sărbătorește Ziua Zonelor umede alături de Clubul Cormoranului
De Ziua Zonelor Umede, WWF-România s-a aflat în comunitățile din Gîrcov, Giuvărăști și Ursa, județul Olt, unde a înființat, în urmă cu 3 ani, Clubului Cormoranului. Clubul reunește câteva zeci de copiii din cele 3 sate, care fac cunoștință, cu ajutorul specialiștilor organizației, cu necunoscutele naturii înconjurătoare. De Ziua Zonelor Umede, membrii Clubului au avut parte de o lecție interactivă susținută de specialiștii WWF, au observat ruta de migrație a raței roșii și a cormoranului mic, ambele fiind specii protejate care cuibăresc în preajma satelor lor.
Clubul Cormoranului a fost creat în cadrul proiectului Life+ „Conservarea Transfrontieră a cormoranului mic şi raţei roşii în zone cheie din România şi Bulgaria” sau, pe scurt, Frontiere Verzi (Green Borders), demarat în ianuarie 2009. WWF-România, în parteneriat cu Agenția pentru Protecția Mediului Teleorman, Agenția pentru Protecția Mediului Olt şi Societatea Ornitologică Română, și-au propus, prin proiect, asigurarea condiţiilor de viaţă propice celor două specii de păsări, prin refacerea zonelor de reproducere a acestora, ambele fiind protejate la nivel european.
„De-a lungul celor patru ani de proiect, am realizat o serie de lucrări de reconstrucție ecologică în zona de confluență Olt-Dunăre, care au urmărit refacerea zonelor umede secate în perioada comunistă. În urma activităților de monitorizare din ultimul an, am observat îmbunătățiri, Balta Geraiului transformându-se într-o zonă umedă autentică, cu numeroase specii de păsări și insecte care populează zona.” , a declarat Cristian Tetelea, Coordonator Departament Ape Dulci, WWF-România.
Zonele umede de pe teritoriul României, zone de importanță mondială
În iulie 2012, România a găzduit Conferința COP11 Ramsar, împreună cu WWF în calitate de partener. Conferința a fost un prilej pentru identificarea și desemnarea a patru noi situri Ramsar: Confluenţa Olt-Dunăre (466.23 km2), Lacul Bistreţ (274.82 km2), Lacul Iezer-Călăraşi (50 km2) şi Lacul Suhaia (195.9 km2).
Pe termen scurt și mediu, proiectele WWF se vor concentra, în continuare, pe refacerea zonelor umede din lungul Dunării și din deltă, prin proiecte proprii, alături de comunitățile locale, dar și prin demersuri în preajma autorităților, pentru implementarea unui plan de reconstrucție ecologică la nivel național.