Patru posibile scenarii de dezvoltare a zonei Greaca în contextul renaturării luncii Dunării

WWF-România a organizat la nivelul localităților Gostinu și Greaca, județul Giurgiu și Căscioarele și Chirnogi, județul Călărași o serie de întâlniri consultative privind scenariile renaturării zonei Greaca, analizate și dezvoltate în cadrul unui studiu privind evaluarea beneficiilor și serviciilor ecosistemelor zonelor umede din lungul Dunării.
 
Între 17 iulie – 12 august au fost organizate o serie de întâlniri pentru prezentarea și dezbaterea rezultatelor Studiului privind evaluarea beneficiilor și serviciilor ecosistemelor zonelor umede din lungul Dunării, elaborat de Centrul de Cercetare în Ecologie Sistemică și Sustenabilitate – Universitatea din București. Au participat peste 35 de reprezentanți din cele patru localități, printre care membri ai consiliilor locale, profesori și învățători, preoți, fermieri și întreprinzători, funcționari din primăriile Gostinu, Greaca, Căscioarele și Chirnogi.
 
Scopul studiului a fost acela de a identifica și evalua beneficiile și serviciile ecosistemice furnizate de incinta agricolă Greaca conform unor scenarii diferite de funcționare.

Astfel, în cadrul întâlnirilor, au fost dezbătute 4 scenarii dezvoltate în studiu:
 
(1) Menținerea situației existente;
(2) Refacerea totală pentru stocarea apei Dunării în caz de inundații;
(3) Refacerea unor funcții și a unor servicii furnizate de complexul Greaca, ceea ce înseamnă refacerea zonei lacurilor și creșterea capacității de retenției a apei pe termen mediu și lung;
(4) Refacerea în totalitate a zonei – renaturarea totală și transformarea într-un complex de zone umede cât mai aproape de situația din perioada 1900, înainte de îndiguirea zonei.
 
Scenariile (3) și (4) pot fi realizate prin refacerea structurii și funcțiilor ecosistemelor existente înainte de îndiguire. Simpla deschidere a digurilor nu ar reprezenta în opinia noastră soluția pentru reconstrucția ecologică a zonei Greaca. Pentru renaturare ar trebui refăcute bălțile și canelele de legătură cu Dunărea care asigurau funcționarea în condiții normale a ecosistemelor, a declarat Raluca Dan, manager proiect, WWF-România.
 
Serviciile ecosistemice sunt beneficiile, bunurile și serviciile pe care oamenii le obțin de la natură, care ajută la creșterea bunăstării comunităților locale dacă sunt utilizate în mod sustenabil. Înaintea îndiguirii, zona Greaca era caracterizată de un sistem complex de ecosisteme aflate în interacțiune, care susțineau o gamă crescută de servicii ecosistemice. În anii ’50, zona a fost îndiguită astfel astăzi are o structură mult mai simplă, dominată de agricultură, cu o capacitate mult redusă de a furniza servicii ecosistemice. Reconstrucția ecologică a zonei Greaca este o activitate deosebit de complexă care trebuie să ia în considerare atât diversitatea zonelor umede care au existat inițial, cât și starea actuală a zonei și are ca scop refacerea unei game cât mai largi din serviciile furnizate anterior.
 
Rezultatele consultărilor vor fi consemnate în varianta finală a studiului, care va sta la baza unor dezbateri la nivel central în urma cărora ar trebui să reiasă cele mai bune soluții pentru reconstrucția ecologică din zonă.
 
Studiul a fost realizat în cadrul proiectului derulat de WWF-România, Guvernare participativă activă pentru dezvoltare durabilă prin reconstrucția ecologică a luncii Dunării, ce are la bază ideea renaturării luncii Dunării, propice pentru dezvoltarea socio-economică a comunităților locale, aducând totodată beneficii autorităților locale sau proprietarilor de terenuri agricole din incintele îndiguite din lungul Dunării. Principala valoare adăugată o constituie consultarea și implicarea comunităţilor locale în identificarea celor mai bune soluții, esenţiale pentru acceptarea propunerilor pentru renaturare, în armonie cu interesele socio-economice locale.
 
Proiectul „Guvernare participativă activă pentru dezvoltare durabilă prin reconstrucția ecologică a Luncii Dunări” este finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România, cu suma de 150 000 euro și se va finaliza în aprilie 2016. 

Scroll to Top