Parlamentul European a votat ieri, în cadrul ședinței plenare, propria poziție pentru negocierile cu Statele Membre în privința Politicii Agricole Comune pentru perioada 2014-2020. Vestea bună este că PE a respins o parte dintre cele mai nocive propuneri venite de la Comitetul pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală și chiar a optat pentru o atitudine pozitivă față de ”înverzirea” Politicii. Vestea mai puțin bună este că a ratat șansa de a susține măsuri care presupun o reformă reală a Politicii, în urma căreia mediul înconjurător să fie cu adevărat protejat.
Propunerea originală pentru CAP a Comisiei Europene, înaintată în anul 2011, a fost gândită în așa fel încât să stabilească trei principii importante: recompensarea agricultorilor pentru respectarea unor standarde de producție agricolă durabilă, abordarea problemelor de mediu cu care ne confruntăm în prezent și creșterea legitimității și a utilității publice a acestei Politici. Deși poziția adoptată ieri de către Parlament nu poate crea condițiile pentru ca aceste 3 principii să fie urmate, ea reprezintă totuși o abordare mult mai realistă decât cea înaintată de Comitetul pentru Agricultură.
Forma finală a viitoarei Politici Agricole Comune urmează a fi hotărâtă prin trialogul între instituțiile europene, un proces ce se va desfășura pe parcursul lunilor următoare.
„Susținerea propunerii de a acorda 25% plăți adiționale pentru tinerii fermieri care dețin cel mult 100 ha este foarte benefică pentru dezvoltarea economiei locale, și din acesti motiv Statele Membre ar trebui să folosească această oportunitate, pentru a crește sprijinul acordat fermierilor care practică agricultura durabilă”, a declarat Monia Martini, Responsabil pentru Politica de Dezvoltare Rurală la WWF România.
„Atu-ul României îl reprezintă comunitățile rurale și peisajul tradițional. 45% din populația României locuiește în zona rurală și 34% din suprafața agricolă utilizată este reprezentată de terenuri agricole extrem de importante pentru mediu, numite Zone agricole cu Valoare Naturală Ridicată. Ca urmare, acestea trebuie susținute și în perioada 2014-2020, cu o abordare integrată cum ar fi un sub-program pentru agro-biodiversitate”, a continuat Martini.
Un rol important în modelarea votului europarlamentarilor l-a avut implicarea cetățenilor europeni, prin acțiunea online inițiată de WWF și alte 40 de ONG-uri din spațiul european, prin care fiecare cetățean le-a putut cere europarlamentarilor susținerea unei reforme reale, cu impact pe termen lung, a Politicii Agricole Comune, pentru încurajarea agriculturii și a producției de hrană durabile. Acțiunea a reușit să unească vocile a peste 86.000 de cetățeni europeni care au trimis peste 1.200.000 de mesaje europarlamentarilor. În România, 3.687 de cetățeni au utilizat această platformă.
Acțiunea a fost derulată în 8 țări europene: Franța, Germania, Italia, Marea Britanie, Polonia, Spania, Suedia și România. În România, aceasta a fost coordonată de WWF-România, Fundația ADEPT și Societatea Ornitologică Română.
WWF-România dorește să le mulțumească tuturor celor care s-au implicat pentru a influența un vot politic, în așa fel încât Politica Agricolă Comună, care definește viitorul agriculturii și al hranei europene, să fie mai bine adaptată la nevoile curente de mediu, dezvoltare rurală și de consum.