lucia_varga_magor_csibi_credit_foto_wwf_1

Legea va trece de partea naturii în ce privește producţia de hidroenergie

Râurile naturale din Carpații României au primit astăzi o șansă în fața amenințărilor din zona industriei hidroenergetice, prin semnarea unui protocol de colaborare între Departamentul de Ape, Păduri și Piscicultură și organizația WWF-România. Protocolul prevede angajamentul de a alinia producția de hidroenergie la legislația Uniunii Europene privind conservarea naturii, prin emiterea unui act normativ cuprinzând măsuri pe care România le va implementa în premieră pentru regiunea Dunării.

Hidroenergie, dar nu cu orice preț

Cei mai mulți dintre noi credem că hidroenergia e ieftină, curată și sigură. Totuși, în ultimii ani am asistat în România la adevărate mutilări ale ariilor naturale protejate din Munții Carpați, prin dinamitări, excavări și albii aproape complet secate din cauza construcției și operării de microhidrocentrale, de cele mai multe ori încalcându-se în mod flagrant legislația europeană. Ceea ce a permis, printre altele, ca aceste intervenții să poată avea loc, este cadrul legislativ ambiguu și faptul că România nu are un mecanism de pre-planificare strategică, valabil la nivel național, construit pe un set de criterii bine definite, care să indice zonele în care asemenea amenajări ar putea fi posibile, alături de zonele unde nu se poate interveni.

„Ne place să ne mândrim cu bogăția naturii și cu peisajele superbe ce caracterizează, încă, multe zone din țara noastră, însă deseori nu ne dăm seama că pentru a păstra asemenea comori trebuie să depunem eforturi. In cazul microhidrocentralelor efortul, din fericire, constă în schimbarea perspectivei prin care privim aceste investiții și în crearea unei strategii care să respecte omul și natura la fel de mult. Azi facem un prim pas spre a avea o strategie coerentă pentru râurile de munte și arătă, încă o dată, că România poate fi deschizatoare de drumuri în materie de legislație, dacă există interes și presiune publică, dar și autorități care se uită la perspectivele pe termen mediu si lung”, a declarat Magor Csibi, director WWF-România.

„Doresc gestionarea durabilă şi responsabilă a bogăţiilor naturale, de aceea cred că este important să ţinem cont de zonele protejate. Desigur, este bine să avem energie, însă obţinerea ei trebuie să se facă respectând natura, pentru a lăsa copiilor noştri o Românie verde cu râuri nepoluate. Colaborarea cu WWF România este, în acest sens, benefică. De altfel, în toate domeniile pe care le gestionez, am o colaborare fructuoasă cu ONG-urile de mediu”, a declarat Lucia-Ana Varga, ministru delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură.

Ultima șansă pentru râurile naturale cu apa cea mai pură

În noiembrie 2013 organizația WWF România a ridicat public problema necesitatii unui act care să pună sub protecție râurile naturale cu stare ecologică bună și foarte bună și cele aflate în ariile naturale protejate, râuri cu apă de cea mai bună calitate, de care țara noastră are nevoie.

A fost lansată astfel campania Râurile de munte: ultima șansă și o petiție adresată Ministrului Delegat pentru Ape, Păduri, și Piscicultură, prin care se solicita un set de măsuri pentru salvarea acestor râuri valoroase, incluzând desemnarea unor corpuri de râuri unde construcția de amenajări hidroenergetice să nu fie permisă. Petiția semnată de peste 18.000 de români a ajuns în atenția departamentului sus menționat, care acceptă că este necesară o evaluare a potențialului hidroenergetic al României ținandu-se cont de impactul pe care producerea hidroenergiei îl are asupra naturii.

Protocolul care s-a semnat astăzi reprezintă prima etapă a unui lung șir de măsuri și prevede:
– Adoptarea, pana la sfarsitul lunii mai 2014, a unui act normativ care va desemna zonele de excludere (corpuri de apă situate în arii naturale protejate și corpuri de apă având stare ecologică bună și foarte bună);

– Înfiinţarea, până la sfârșitul lunii februarie, a unui grup de lucru format din reprezentanţi ai factorilor interesaţi care vor lucra la elaborarea, până la 1 ianuarie 2015, a unui mecanism de pre-planificare (ținându-se cont de zonele de excludere, nefavorabile şi mai puţin favorabile) și a unor propuneri de armonizare legislativă și integrarea acestora într-un act normativ;

Nu în ultimul rand, Protocolul prevede suspendarea procesului de avizare/autorizare de amenajări hidroenergetice în ariile naturale protejate și monitorizarea în comun a procesului de autorizare, până la finalizarea tuturor obiectivelor mai sus menționate.

WWF a elaborat deja și un set de criterii pentru zonele de excludere, în baza cărora a întocmit o hartă a acestor porțiuni de râu. Vorbim de râuri cu stare ecologică ce impune nivel maxim de protecție, propuse de WWF pentru excluderea de la proiectele hidroenergetice.

WWF nu se opune dezvoltării economice, dimpotrivă, urmărește să obțină implementarea unei viziuni economice pe termen lung, pentru cetățeni și pentru natură. Intr-o realitate nouă, în care importanța apei devine din ce în ce mai evidentă la nivel global, garantarea accesului la apă al cetățenilor și protejarea surselor de apă vor fi cruciale pentru asigurarea confortului de viata, dar și a perspectivelor de dezvoltare. Susținem energiile regenerabile, însă doar în contextul în care construcția și funcționarea acestora nu cauzează pagube iremediabile în natură, cu efecte negative pentru comunitățile locale, pentru natură și pentru țară.

In acest context, WWF a participat, împreună cu delegați ai autorităților din Bazinul Dunării, la elaborarea Ghidului Comisiei Internaționale pentru Protecția Dunării (ICPDR) pentru dezvoltarea durabilă a hidroenergiei în regiune. Acest Ghid adoptat în iunie 2013 recomandă țărilor semnatare a Convenției Dunării desemnarea zonelor de excludere și adoptarea unui mecanism de pre-planificare pentru dezvoltarea hidroenergetică. România este prima țară care acceptă recomandarile ICPDR și care începe demersurile legale în acest scop.

Toate argumentele se regăsesc și în petiția creată pentru românii care vor să susțină cauza WWF, disponibilă pe website-ul www.raurileromaniei.ro.

Campania WWF este un efort comun la care au aderat: Headvertising, Asociația Camera 4, Asociația Mila 23 Ivan Patzaichin, Dan Dinu, Ovidiu Mihuț, George Bouroș, Alex Găvan, Centrul de Resurse pentru participare publica, SKV-Societatea Carpatina Ardeleana, Fundatia Verde 2000, Romania Pitoreasca, Asociatia Muntii Fagaras, Asociatia Tinutul Secuiesc Verde, Transmont Fagaras, Altitudine, Aqua Transilvae Club, Asociatia Speologica Exploratorii Resita, Asociatia pentru Dezvoltare Durabila Focul Viu, Federatia Romana de Pescuit la Musca Artificiala, Grupul International de Specialisti Vidra IUCN – Otter Specialist Group – din cadrul Uniunii Internationale Pentru Conservarea Naturii, Asociatia Internationala Pentru Studiul Dunarii – IAD, Alianta Europeana a Pescarilor Sportivi EAA, Ruralis, D-ale pescarilor, Dex Online, Musca XIII, 273 locuri de vizitat în România, Think outside the box, Bro, Greenly, Mail Agent, Mediacom, Zeppelin, Ginger Group, Clinic TV, Salon TV, Romania Pozitiva, E-maramureș, PVTV, Cariere, Stiri ONG, Dor de ducă, blogunteer.ro.

Note pentru editori:

1. Poziția WWF în ceea ce privește pre-planificarea în dezvoltarea proiectelor hidroenergetice în România: http://awsassets.panda.org/downloads/poziie_wwf___excludere_i_pre_planificare_hidroenergie__noiembrie_2013_.pdf

2. Broșura WWF „7 mituri despre hidroenergie” (publicată în octombrie 2013) este disponibilă la:
https://wwf.ro/resurse/publicatii/7_mituri_despre_hidroenergie/

Scroll to Top