Bucuresti, 21 martie– Amenajările hidroenergetice care nu țin cont de impactul asupra ecosistemelor lasă urme grave în toate țările din Bazinul Dunării, atrage atenția WWF. Anul acesta, Ziua Mondială a Apei (22 martie), declarată de Națiunile Unite, aduce în discuție interdependența apă- energie și echilibrul care trebuie menținut între necesitatea de energie electrică, pe de o parte, și nevoia de a păstra ecosistemele acvatice și calitatea apei râurilor, pe de altă parte.
Hidroenergie, dar nu cu orice preț
În luna ianuarie 2014, organizația WWF-România a semnat un protocol de colaborare cu Departamentul de Ape, Păduri și Piscicultură. Protocolul prevede angajamentul de a alinia producția de hidroenergie la legislația Uniunii Europene privind conservarea naturii, prin emiterea unui act normativ cuprinzând măsuri pe care România le va implementa în premieră pentru regiunea Dunării.
Conform calendarului agreat în Protocol, până la finele lunii mai, Departamentul de Ape, Păduri și Piscicultură trebuie sa emita un act normativ care sa desemneze zone de excludere. WWF a elaborat deja un set de criterii pentru zonele de excludere, în baza cărora a întocmit o hartă a acestor porțiuni de râu . Vorbim de râuri cu stare ecologică si valoare de conservare ce impun nivel maxim de protecție, propuse de WWF pentru excluderea de la proiectele hidroenergetice.
Criteriile pentru desemnarea zonelor de excludere si cele pentru clasificarea celorlalte corpuri de rauri ce vor fi destinate constructiei amenajarilor hidroenergetice trebuie elaborate in cadrul unui forum al stakeholderilor care, conform Protocolului, ar fi trebuit înființat până la finalul lunii februarie. Recentele schimbări guvernamentale au produs o întârziere în procesul de îndeplinire a acestui obiectiv de către DAPP. Având în vedere pierderile pe care ecosistemele râurilor continuă să le suporte, este crucial ca angajamentele asumate prin Protocol să fie respectate.
Chiar și cei mai înverşunaţi economişti încep să recunoască faptul că nu putem contrui un viitor, ignorând prezentul. Strategia noastră pe termen lung trebuie să se bazeze pe o economie care nu numai că generează valori pentru momentul imediat următor, dar asigură o continuitate şi o regenerare a ariilor impactate. Nu vrem să oprim dezvoltarea infrastructurii energetice a ţării noastre, vrem doar ca aceste investiţii să fie făcute asigurând o perspectivă de dezvoltare pe termen lung, respectând comunităţile locale şi natura. În acest fel absolut toată lumea va avea de câştigat, spune Magor Csibi, directorul WWF-România.
WWF nu se opune dezvoltării economice, dimpotrivă, urmărește să obțină implementarea unei viziuni economice pe termen lung, pentru cetățeni și pentru natură. Intr-o realitate nouă, în care importanța apei devine din ce în ce mai evidentă la nivel global, garantarea accesului la apă al cetățenilor și protejarea surselor de apă vor fi cruciale pentru asigurarea confortului de viata, dar și a perspectivelor de dezvoltare. Susținem energiile regenerabile, însă doar în contextul în care construcția și funcționarea acestora nu cauzează pagube iremediabile în natură, cu efecte negative pentru comunitățile locale, pentru natură și pentru țară.
În acest context, WWF a participat, împreună cu delegați ai autorităților din Bazinul Dunării, la elaborarea Ghidului Comisiei Internaționale pentru Protecția Dunării (ICPDR) pentru dezvoltarea durabilă a hidroenergiei în regiune. Acest Ghid adoptat în iunie 2013 recomandă țărilor semnatare a Convenției Dunării desemnarea zonelor de excludere și adoptarea unui mecanism de pre-planificare pentru o dezvoltare hidroenergetică durabila. România este prima țară care acceptă recomandarile ICPDR începand demersurile pentru implementarea acestora la nivel national.