De Ziua Mondială a Mediului, Caravana Dunării îi așteaptă pe bucureșteni în Parcul Herăstrău (intrarea dinspre Pavilion H), unde specialiștii și voluntarii WWF vor oferi mai multe informații despre speciile pe care le întâlnim de-a lungul Dunării, precum și despre amenințările actuale la adresa acestora. Caravana Dunării își va continua apoi drumul către Constanța (9 iunie), Tulcea (11 iunie) și Mahmudia (12 iunie).
Pe 5 și 6 iunie, între orele 10:00 și 20:00, participanții vor putea să își testeze cunoștințele despre fluviu prin jocuri inedite și să se bucure de o mini-expoziție foto. În plus, pentru cei care doresc să afle mai multe informații despre cormorani, castori, sturioni sau vidre până ce Carvana Dunării va ajunge în orașul lor, WWF a lansat jocul „Salvează râul!”. Împreună cu „Paznicul Râului” fiecare jucător are grijă de o porțiune de râu și poate vedea impactul diferitelor activități asupra ecosistemului.
Caravana Dunării face parte din programul „Împreună pentru Dunăre” – ce vizează reconstrucția ecologica a zonelor umede din lungul Dunării, inițiat de WWF și susținut de Fundația Coca-Cola printr-o investiție de 4,4 milioane de dolari.
„Prin activitatea noastră, de zi cu zi, suntem aproape de consumatorii noștri. Mai mult, ne implicam in initiative sustenabile, menite sa genereze schimbări pozitive, de impact în jurul nostru. Fiind parteneri ai WWF în programul „Împreună pentru Dunăre” avem oportunitatea de a demonstra pasiunea Coca-Cola pentru acțiuni ambițioase, de viitor. Acest program vine în completarea angajamentelor noastre de gestionare responsabila a resurselor de apa dulce”, declară Petre Șandru, Market Operations Director Coca-Cola România si Moldova.
Problemele majore pentru ecosistemele de apă dulce
Conform Raportului Planeta Vie 2014, populațiile de pești, păsări, mamifere, amfibieni și reptile s-au redus cu 52% din anul 1970. Se constată un declin cu 76% al speciilor de apă dulce, pierderea medie fiind aproape dublă față de speciile terestre și marine. În plus, studiul arată că cea mai mare amenințare înregistrată la adresa biodiversității provine din impactul combinat al pierderii și degradării habitatelor. Acest aspect este valabil și pentru Dunăre.
„Deși românii sunt preocupați și atașați de mediu și de valorile naturale, în general atenția lor este mai degrabă îndreptată spre păduri, specii și arii protejate, decât spre râurile din România. Studiile noastre ne arată că există încă multe lucruri ce pot fi îmbunătățite când vine vorba de cunoștințele și atenția populației față de problematica râurilor. Eforturile organizației noastre se îndreaptă atât spre creșterea gradului de conștientizare a populației despre râuri, cât și spre identificarea și implementarea unor solutii, prin care se încearcă refacerea ecosistemelor naturale în folosul comunităților locale, al economiei și al naturii”, a declarat Magor Csibi, Director WWF-România.
Sectorul Dunării Inferioare, între Porțile de Fier și gurile de vărsare ale deltei, este ultimul sector al fluviului Dunarea caracterizat prin curgere neîntreruptă a apei. Datorită curgerii libere a apei, pe acest sector fluviul prezintă încă numeroase brațe și ostroave cu plaje cu nisip fin și păduri naturale de plop, salcie și arin. Însă și acest sector al Dunării a suferit modificări, în special din cauza îndiguirii luncii inundabile și desecării mlaștinilor și bălților aflate în lungul fluviului și transformarea lor în terenuri agricole. Toate aceste zone inundabile, denumite zone umede, erau importante pentru depunerea icrelor de către pești și zone de cuibărit pentru numeroase specii de păsări migratoare.
Peste 60 de hidrocentrale construite pe Dunăre au contribuit la pierderea ecosistemelor și a beneficiilor oferite gratuit oamenilor. Cea mai mare hidrocentrală de pe Dunăre este cea de la Porțile de Fier I, care în decursul timpului a dus la o serie de modificări în funcționarea naturală a fluviului și ecosistemelor sale. Din cauza barajului, sturionii, cei mai mari pești de apă dulce din lume, nu mai pot migra în amonte pentru reproducere. În plus, din cauza pescuitului ilegal pentru caviar acești pești sunt pe cale de dispariție.
Îndiguirea luncii inundabile a Dunării a determinat reducerea drastică a capacității de stocare a apei la inundații. Din acest motiv, la viiturile din ce în ce mai mari și mai dese, o mare cantitate de apă nu se mai revarsă în lunca fluviului, ducând la inundații catastrofale în zonele locuite. Întreruperea conectivității fluviului cu lunca a dus la modificari ale calității solurilor folosite intens în agricultură, soluri care s-au format prin inundarea periodică și depunerea sedimentelor.
Lucrările de extracție a pietrișului și nisipului aduc modificari locale și regionale morfologiei fluviului. În plus, o serie de specii de pești și insecte sunt dependente de nisipul fin pentru a-și depune ouăle sau larvele. Din cauza dragării intense a albiei, fluviul se adâncește și determină scăderea nivelului apei subterane din luncă, fapt ce ce duce la uscarea pădurilor de luncă, dar și la creșterea costurilor cu irigarea terenurilor arabile în perioadele secetoase.
Vegetația de pe malurile râurilor, casă pentru o mulțime de specii, a fost puternic afectată, pădurile de luncă au fost tăiate masiv pentru a face loc pădurilor de producție și culturilor agricole. Fără aceste păduri, sute de specii cum ar fi nenumărate păsări, amfibieni, fluturi și specii acvatice vor dispărea.
Beneficiile proiectului de reconstrucție ecologică de la Gârla Mare
Caravana Dunării face parte dintr-un proiect inițiat de WWF și Compania Coca-Cola ce se va desfășura timp de șapte ani. În următorii ani, WWF va lucra în Austria, Ungaria, Croația, Serbia, România și Bulgaria pentru reconstrucția zonelor umede din lungul Dunării, care ar face posibilă obținerea unei cantități de apă suficiente pentru a umple 4.800 de bazine olimpice, adică aproximativ a 12 milioane m3 de apă.
În România lucrările de reconstrucție ecologică se vor desfășura în lungul Dunarii între localitățile Gârla Mare și Vrata, din judetul Mehedinți. Reconstrucția ecologică a zonei umede Gârla Mare va contribui la stocarea a peste 5 milioane de m3 de apă în timpul viiturilor de pe Dunăre și la refacerea și mentinerea biodiversității. În această zonă cuibăresc între 120 și 140 de perechi de cormorani pitici şi 120 de perechi de raţă roşie. În timpul perioadei de migraţie zona este străbătută de până la 800 de exemplare de cormoran pitic. În plus, situl este zonă preferată pentru cuibărire și hrană de multe alte specii de păsări protejate la nivel internațional, cum ar fi: stârcul galben, rața roșie, eretele de stuf, egreta mare, șoimul dunărean, codalbul și pelicanul comun.
Situl Natura 2000 Gruia – Gârla Mare din județul Mehedinți este o zonă de mlaștină și pădure inundabilă situată în lunca inundabilă a Dunării pe 2 756 ha. Legătura directă a zonei umede Gârla Mare cu Dunărea a fost întreruptă odată cu construirea în anii 1980 a unei ferme piscicole ale cărei bazine și iazuri au fost ferite de inundații prin diguri. Bazinele fermei piscicole sunt alimentate în principal cu apă de la izvoarele de la baza terasei Dunării sau prin pomparea apei din Dunăre, dar în prezent, cea mai mare parte a fermei piscicole nu este utilizată pentru piscicultură. În plus, poluarea apei este o problemă, în principal din cauza depozitelor ad-hoc de deșeuri și gestionarea acestora în mod nesustenabil în întreaga zonă. La acestea se adaugă și lipsa circulației apei pe perioada verii, care din cauza regimului hidrologic controlat de ferma piscicolă duce la apariția fenomenului de eutrofizare.
Parteneri media: Zile și Nopți, Bioplanet