Porţile spre libertate s-au deschis ieri pentru 14 dintre ei, iar un zimbru ne-a arătat că legea naturii e mai presus de planurile oamenilor
Un nou grup de 14 zimbri a fost relocat in Carpații Meridionali pe 12 iunie, dublând astfel numărul de zimbri dn zona de sălbăticie a Munților Țarcu. Acum un an, cel mai mare mamifer terestru din Europa s-a întors pe meleagurile strămoșești mulțumită inițiativei WWF România și Rewilding Europe de a crea o populație stabilă de zimbri liberi în arealul sudic al Carpaților. Cu puțin timp înainte de deschiderea porților spre sălbăticie, parte din procesul de eliberare treptată a turmei fondatoare, un zimbru a „furat startul” și si-a găsit singur calea spre libertate. Momentul este un prilej de bucurie pentru că ne-a aratat ca legea naturii e mai presus de planurile omului.
Excelența Sa Matthijs van Bonzel, Ambasadorul Olandei în România, Petru Vela, Primarul Comunei Armeniș, Wouter Helmer, directorul rewilding al Rewilding Europe, Joep van de Vlasakker, expertul în zimbri al Rewilding Europe și Adrian Hagatis, coordonatorul proiectului de resălbăticire al zimbrului în Carpații Meridionali au deschis împreună porțile prin care prima turmă de zimbri își va croi drumul în sălbăticie. Acest moment istoric face parte din strategia de “eliberare treptată” – zimbrii nu vor fi împinși să iasă din zona de confort în care se află, ci o vor face în ritmul lor.
Înainte de deschiderea porților, un zimbru mascul din noul grup și a ieșit în afara țarcurilor de aclimatizare și resălbăticire, croindu-și singur drumul în natură și devenind astfel primul zimbru ce cutreieră liber Carpații Meridionali de mai bine de 200 de ani. Acest eveniment neobișnuit se datorează stresului resimțit de animal după un transport îndelungat și a noului teritoriu în care se afla.
Vineri, 12 Iunie, după peste 5000 de kilometri parcurși în Europa și un proces logistic complex, un nou grup de 14 de zimbri a ajuns în Munții Țarcu provenind din rezervații și grădini zoologice din Elveția, Germania, Franța și Belgia. Animalele vor trece printr-un proces de adaptare treptată, sau „resălbăticire”, la fel ca prima generație, până când se vor alătura primei turme în sălbăticie, toamna aceasta. Echipa noastră monitorizează zimbrul „nărăvaș” care acum încearcă să se apropie din nou de grupul din care face parte și il va asista să se reunească cu acesta.
“Sunt foarte puține locuri din Europa unde natura s-a păstrat în forma ei cea mai sălbatică. Reintroducerea unui ierbivor de talie mare va contribui la creșterea biodiversității și imbunătățirea proceselor ecologice specifice zonelor de sălbăticie. Resălbăticirea este unul dintre cele mai eficiente instrumente pentru a ajuta natura să se vindece singură.” ne spune Adrian Hăgătiș coordonatorul proiectului.
Prima turmă din Măgura Zimbrilor s-a adaptat bine la noul mediu și este pregătită să trăiască pe cont propriu, să descopere și să se bucure de sălbăticia din Munții Țarcu, o arie projată Natura 2000 de 59,000 de hectare. În ultimul an rangerii și specialiștii WWF au monitorizat îndeaproape zimbrii – aceștia și-au redobândit instinctele de animal sălbatic și aptitudinile necesare supraviețuirii în natură, iar turma are o structură socială stabilă. Odată ce turma fondatoare va părăsi zona de resălbăticire, ea va fi in continuare monitorizată prin GPS și observație directă de rangeri și specialiști noștri care vor analiza impactul pozitiv pe care zimbrul îl are asupra ecosistemului.
Joep van der Vlasakker specialistul Rewilding Europe ce coordonează transportul animalelor împărtășește cel mai emoționat moment din weekendul trecut “N-am să uit niciodată momentul când ultimul zimbru a ieșit din camion și am știut că toți au ajuns „acasă” în siguranță. După aproape un an de planificare, luând in calcul o sumedenie de riscuri și încercând să aducem la un loc animale sălbatice din toată Europa, am dus viziunea noastră cu un pas mai departe: avem o turmă autonomă ce s-a adaptat de minune în Munții Țarcu, una dintre cele mai frumoase zone montane din România și un nou grup care sigur îi va călca pe urme.”
“Ne dorim ca Armeniș și zonele naturale din jur să devină un laborator viu pentru conservarea speciilor rare și a proceselor naturale. Acest laborator facilitează cercetarea, dezvoltarea durabilă, conservarea de specii și habitate cheie, devenind zonă prioritară pentru tineri studenți, cercetători și profesioniști, din țara noastră și din străinătate.” încheie Magor Csibi, directorul WWF România.
Te invităm să descoperi blogul rangerilor și al studenților ce monitorizează bunăstarea zimbrilor din Măgura Zimbrilor pentru ultimele noutăți din teren.
Inițiativa de reintroducere a zimbrilor în Carpații Meridionali nu ar fi posibilă fără susținerea și implicărea directă la toate nivelurile și dincolo de granițe a zeci de parteneri: Primăria Comunei Armeniș, comunitatea locală – Asociația Măgura Zimbrilor Armeniș, Academia Română, AGVPS, AJVPS, ROMSILVA, Ocolul Silvic Teregova, Universitatea de Medicină Veterinară Bucureși și Timișoara și experții EBCC (European Bison Conservation Centre) Dr. Sebastian Catanoiu and Dr. Razvan Deju care au pus bazele primului nucleu de reintroducere a zimbrului din România, în Parcul Natural Vanatori Neamt.
Peste zece rezervații din Europa, susțin proiectul nostru din Carpații Meridionali: Parco Natura Viva (Italia), Springe și Kiele (Germania), Han-sur-Lesse și Bellewaerde (Belgia), Thierpark din Bern (Elveția), Thoiry, La-Haute-Touche și Le Breil sur Mérize (Franța) și Avesta din Suedia. Toți cei 28 de zimbri din munții Țarcu au fost donați proiectului dar susținerea nu s-a oprit aici: Parco Natura Viva (Italia) a donat două colare GPS și ne-a oferit suport veterinar pentru montarea acestora iar Parcul Han-sur-Lesse (Belgia) a îngrijit doi zimbri proveniți din altă rezervație mai bine de un an pentru a se sincroniza cu cea mai bună pentrioadă de transport conform strategiei noastre de reintroducere.
Despre zimbru
Zimbrul e cel mai mare mamifer terestru din Europa, ajungând să cântărească până la 1000 de kilograme și să aibă o înălțime la greabăn chiar și peste 1,9 m. Odinioară era prezent pe tot continentul, cu excepţia unor zone din sudul Spaniei și Italiei şi nordul Scandinaviei.
Zimbrul a fost mereu un animal impresionant, legendar, venerat. Românii îl știu mai ales din legende și povești. Ultima redută a zimbrilor în România a fost în Carpații Orientali, înainte să dispară definitiv, în 1790. Azi România e una dintre cele 9 țări europene cu zimbri care trăiesc înlibertate, după Letonia, Lituania, Belarus, Ucraina, Polonia, Slovacia, Rusia și Germania. În România, o altă „familie” de zimbri trăiește în libertate în Parcul Natural Vânători Neamț.
În lume trăiesc 5294 zimbri, dar numai 3310 sunt în cirezi libere sau în regim de semi-libertate. Zimbrul e astăzi o specie mai rară decât rinocerul negru.
De ce ne dorim repopularea cu zimbri?
Zimbrul e un animal al spaţiilor deschise sau semi-deschise, însă, în anumite perioade ale anului, preferă pădurile pentru adăpost şi hrană. Deşi sursa principală de hrană a zimbrului este iarba, o parte importantă a dietei sale constă în consumul de arbuşti, mărăcini şi puieţi. Zimbrul mănâncă până la 60 de kilograme de hrană pe zi, ceea ce are un impact real asupra vegetaţiei: ajută la păstrarea pajiștilor şi la crearea unui peisaj mozaicat. În afară de faptul că pasc la liziera pădurilor, zimbrii calcă pământul din mijlocul pajiștilor, se bălăcesc în gropi de noroi sau pământ uscat, aruncându-l în aer, ajutând astfel la fertilizarea pajiștilor și la menținerea unei diversități biologice ridicate.
Din cauza vânătorii excesive, a braconajului, dar și a reducerii și fragmentării habitatului, zimbrul a dispărut din România acum mai bine de 200 de ani. O soartă asemănătoare a avut-o pe întreg continentul european, ajungând să fie considerat un animal pe cale de dispariție. Deși există eforturi de reintroducere a zimbrului în mai multe țări din Europa, rămâne încă o specie vulnerabilă, din cauza pericolului de consangvinizare, a bolilor, a habitatelor încă reduse care nu permit migrarea indivizilor și a lipsei unor populații viabile.
Zimbrul este un animal emblematic pentru fenomenul de „resălbăticire” a Europei și pentru conservarea biodiversității, iar la nivel local poate fi o oportunitate uriașă de a schimba viața unei comunități.
De ce Armeniș?
Zonele învecinate comunei Armeniș sunt printre cele mai favorabile din România, din punct de vedere al condițiilor naturale, pentru a găzdui o populație liberă de zimbri. Comuna Armeniș a fost aleasă pentru repopulare cu zimbri în urma unui studiu elaborat de experți care au analizat mai multe zone din județele Mehedinți, Gorj, Caraș-Severin și Hunedoara.
Primăria comunei Armeniș a apreciat planurile de reintroducere a speciei drept beneficiu pentru comunitate și a devenit partener al acestei inițiative, oferind aproximativ 75 de hectare din suprafața de pășuni comunale, pentru amenajarea țarcurilor de aclimatizare și resălbăticire a zimbrilor. Ocolul Silvic Teregova a pus de asemenea la dispoziția proiectului alte aproximativ 80 de hectare.
În ultimii trei ani, echipa Rewilding Europe și WWF au lucrat îndeaproape cu comunitatea locală din Armeniș și din împrejurimi, implicând antreprenori locali, direcții silvice, asociații de vânătoare și tur-operatori. Câțiva localnici au fost angajați în cadrul proiectului și inițiați pentru rolurile de rangeri și ghizi. Printre inițiativele complementare proiectului de reintroducere a zimbrului în natura sălbatică se numără un proiect de restaurare a unor cătune abandonate și transformarea acestora într-un complex turistic ecologic în Măgura Zimbrilor împreună cu arhitecta Ileana Mavrodin. Deasemenea, chiar săptămâna trecută am lansat un program școlar educațional împreună cu Fundația Green Teen Team patronată de prințesa Theodora von Liechtenstein.