ÎMPREUNĂ PENTRU DUNĂRE
GÂRLA MARE - VRATA, MEHEDINTI
Lacurile din zona Gârla Mare – Vrata reprezintă un peisaj pitoresc aproape necunoscut omului de rând, cu excepția locuitorilor de acolo. Zeci de chirighițe, lișițe, berze albe și ereți de stuf își găsesc aici în fiecare primăvară loc de hrană și cuibărit. Iar nuferii, stuful și papura te-ar putea păcăli, să crezi pentru o clipă că ești în Delta Dunării.
Dar unicitatea zonei, aflată la celălalt capăt al țării de vărsarea fluviului în mare, nu își atinge nici pe departe adevăratul potențial. Aici, în anii 80, a fost construită o fermă piscicolă care nu făcea altceva decât să întrerupă legătura directă a zonei umede Gârla Mare cu Dunărea. Vorbim de bazine pentru creșterea puietului și iazuri de pescuit care au fost ferite de inundații prin construirea de diguri de apărare.
În prezent, cea mai mare parte a fermei piscicole nu mai este utilizată pentru piscicultură. În plus, poluarea apei este o problemă, în principal din cauza aruncării gunoaielor pe malul apelor și a gestionării necorespunzătoare a deșeurilor. La acestea se adaugă și lipsa circulației apei pe perioada verii, care duce la apariția fenomenelor de eutrofizare. Cu alte cuvinte, vorbim acum de o zonă îndiguită, de pe malul Dunării, abandonată și degradată.
ce facem aici
Ce putem face în zonă este să reconectăm zona degradată la Dunăre, prin eliminarea sau relocarea digurilor. Regimul hidrologic natural al luncii trebuie refăcut, din moment ce vegetația specifica încă se dezvoltă aici, în timp ce fauna sălbatică repopulează iazurile pustii.
În cadrul proiectului derulat alături de Coca-Cola, în România lucrările de reconstrucție ecologică de la Gârla Mare – Vrata ar urma să ajute la stocarea a peste 5 milioane de mc de apă în timpul viiturilor de pe Dunăre și la refacerea și menținerea biodiversității, mai ales a habitatelor necesare peștilor pentru depunerea icrelor. Pe lângă beneficiile ecologice, refacerea conectivității fluviului cu lunca sa inundabilă va contribui la reducerea impactului inundațiilor asupra comunităților riverane Dunării și la alimentarea locală a pânzei freatice, cu efecte benefice pentru activitățile agricole.
Noutăti
Fii la curent cu ultimele articole
Hidrocentrala Răstolița: distrugeri masive pentru natură și comunități, pentru o cantitate infimă de energie
Barajul hidroenergetic de la Răstolița ar distruge 10 râuri, 43 de arii naturale protejate si alte zone de protecție și 170 de hectare de păduri – și ar avea un impact imens asupra comunităților și naturii care depind de acestea Proiectul ar încălca legislația națională și directivele europene Din cauza
Patrula Zero Plastic își reia activitatea pentru al cincilea an
Cu ocazia Zilei Internaționale a Mediului, Patrula Zero Plastic își reia activitatea 5 iunie 2024. Ziua Internațională a Mediului marchează începerea celui de-al cincilea an al programului Patrula Zero Plastic, prin care WWF – România (Fondul Mondial pentru Natură), cu susținerea Lidl România, își propune să contribuie la reducerea cantității de
Scrisoare deschisă a WWF – România către liderii politici din România în contextul alegerilor multiple din anul 2024
Prioritizați biodiversitatea, clima și comunitățile „din prima linie” și asigurați o dezvoltare echitabilă și durabilă pentru generațiile viitoare Către: ALIANŢA ELECTORALĂ PSD-PNL Ion-Marcel Ciolacu şi Nicolae-Ionel Ciucă, ALIANŢA DREAPTA UNITĂ – USR-PMP-FORŢA DREPTEI Cătălin Drulă, Eugen Tomac şi Ludovic Orban, ALIANȚA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR – AUR George Simion, PARTIDUL