ÎMPREUNĂ PENTRU DUNĂRE
GÂRLA MARE - VRATA, MEHEDINTI
Lacurile din zona Gârla Mare – Vrata reprezintă un peisaj pitoresc aproape necunoscut omului de rând, cu excepția locuitorilor de acolo. Zeci de chirighițe, lișițe, berze albe și ereți de stuf își găsesc aici în fiecare primăvară loc de hrană și cuibărit. Iar nuferii, stuful și papura te-ar putea păcăli, să crezi pentru o clipă că ești în Delta Dunării.
Dar unicitatea zonei, aflată la celălalt capăt al țării de vărsarea fluviului în mare, nu își atinge nici pe departe adevăratul potențial. Aici, în anii 80, a fost construită o fermă piscicolă care nu făcea altceva decât să întrerupă legătura directă a zonei umede Gârla Mare cu Dunărea. Vorbim de bazine pentru creșterea puietului și iazuri de pescuit care au fost ferite de inundații prin construirea de diguri de apărare.
În prezent, cea mai mare parte a fermei piscicole nu mai este utilizată pentru piscicultură. În plus, poluarea apei este o problemă, în principal din cauza aruncării gunoaielor pe malul apelor și a gestionării necorespunzătoare a deșeurilor. La acestea se adaugă și lipsa circulației apei pe perioada verii, care duce la apariția fenomenelor de eutrofizare. Cu alte cuvinte, vorbim acum de o zonă îndiguită, de pe malul Dunării, abandonată și degradată.
ce facem aici
Ce putem face în zonă este să reconectăm zona degradată la Dunăre, prin eliminarea sau relocarea digurilor. Regimul hidrologic natural al luncii trebuie refăcut, din moment ce vegetația specifica încă se dezvoltă aici, în timp ce fauna sălbatică repopulează iazurile pustii.
În cadrul proiectului derulat alături de Coca-Cola, în România lucrările de reconstrucție ecologică de la Gârla Mare – Vrata ar urma să ajute la stocarea a peste 5 milioane de mc de apă în timpul viiturilor de pe Dunăre și la refacerea și menținerea biodiversității, mai ales a habitatelor necesare peștilor pentru depunerea icrelor. Pe lângă beneficiile ecologice, refacerea conectivității fluviului cu lunca sa inundabilă va contribui la reducerea impactului inundațiilor asupra comunităților riverane Dunării și la alimentarea locală a pânzei freatice, cu efecte benefice pentru activitățile agricole.
Noutăti
Fii la curent cu ultimele articole
WWF solicită un dialog transfrontalier privind transportul maritim în fragila Deltă a Dunării
Viena, 21 februarie 2023. Ca răspuns la informațiile apărute în mass-media cu privire la operațiunile substanțiale de dragare în Delta Dunării din Ucraina, WWF-Europa Centrală și de Est solicită autorităților române și ucrainene să se angajeze într-un dialog transfrontalier implicând toți factorii interesați, pentru a clarifica situația actuală și pentru
România – pe harta țărilor care eliberează râurile de obstacole
WWF-România se implică în mișcarea cunoscută la nivel mondial sub numele de dam removal – înlăturarea obstacolelor de pe râuri. (foto: obstacol pe râul Tișovița) Proiectele de reconstrucție ecologică desfășurate de WWF-România de-a lungul anilor atestă preocuparea noastră pentru asigurarea conectivității laterale a râurilor (reconectarea acestora cu zonele umede și luncile
Legea care ar fi permis construcția de microhidrocentrale în arii protejate e neconstituțională
Curtea Constituțională salvează pentru moment ariile protejate prin decizia de neconstituționalitate la legea 117/2022 (de modificare a OUG 57/2007), privind continuarea proiectelor hidroenergetice în arii naturale protejate. Organizațiile care apără mediul reacționează față de această decizie. Mai multe organizații de mediu au semnalat acest lucru încă de la debutul procesului