Infrastructura este unul din elementele esențiale ale unei dezvăltări economice și sociale pentru o societate eficientă și modernă, dar trebuie să fie în conformitate cu legislația de mediu și să asigure atât siguranța persoanelor cât și a diverselor specii de animale.
WWF România și Asociația Zarand au prezentat marți, 24 mai activitatea proiectului SaveGREEN din aria pilot Arad-Deva, un exemplu bun de dezvoltare urbană care prin noua sa infrastructură liniară, agricultură și silvicultură intensive pot afecta funcționalitatea coridoarelor ecologice și astfel pot scădea eficiența serviciilor ecosistemice de care depindem cu toții.
Într-o discuție liberă cu presa ce a avut loc în localitatea Făget, înconjurați de natură și tradiții locale la centrul de evenimente Șura, am sintetizat scopul, obiectivele și acțiunile cheie ale proiectului.
”Proiectul SaveGREEN își propune să faciliteze cooperarea dintre toate sectoarele implicate în dezvoltarea socio-economică și în protecția mediului. Când vorbim despre infrastructură verde nu vorbim doar despre transport, dar și despre agricultură, silvicultură, gestionarea apei și a vânatului, turism, etc.”, ne spune Ioana Ismail, Manager Proiect SaveGREEN, WWF România.
Nevoi și provocări pentru oameni și natură
Alături de Adrian Grancea, Specialist Păduri și Arii Protejate WWF România, Radu Moț, Expert Tehnic și Răzvan Rohan, Agent de teren, ambii reprezentanți ai Asociației Zarand, am văzut în prim plan importanța peisajului mozaicat în care terenurile agricole cu diverse culturi, pășunatul tradițional, pădurile ripariene și arborii solitari sunt propice pentru o floră și faună diversă ce ajută micii fermieri să prospere.
Am înțeles cum dispariția acestor oaze benefice pentru natură și oameni din cauza dezvoltării haotice, prin construcții precum autostrăzi, drumuri naționale, căi ferate, garduri, clădiri și linii de înaltă tensiune, fără a lua în considerare nevoile localnicilor și naturii, pot provoca un lanț de situații critice precum inundații, secete, alunecări de teren, accidente rutiere, căderi de electricitate și pierderea biodiversității.
”Podul verde de la Coșevița, din județul Timiș, este exemplul perfect pentru a înțelege cum infrastructura verde servește atât animalele sălbatice cât și oamenii. Erau vreo 200 de mioare alături de ciobanul care ne-a spus că aceste treceri verzi sunt utilizate și de localnici, fiindcă alt mod de a traversa autostrada nu există”, menționează Ioana.
În această vizită în teren am văzut concret cum activitățile umane, precum și zonele critice pentru deplasarea faunei sălbatice se suprapun și astfel coexistența dintre om și natură are nevoie de decizii umane asumate, realizate conștient având în vedere impactul pe care acestea îl provoacă.
Bariere și biodiversitate
Începând din toamna anului 2021, experții de teren din cadrul Asociației Zarand studiază impactul barierelor naturale și artificiale și al activității umane asupra speciilor de mamifere pentru a obține o înțelegere a funcționalității și eficienței mai multor situri Natura 2000 din România (de exemplu Defileul Mureșului, Podisul Lipovei-Poiana Ruscă, Zarandul de Est și Munții Metaliferi).
”La granița dintre județele Timiș și Hunedoara, și nu numai, suntem martorii unei explozii de construcții, dar aici există și o biodiversitate pe care o invidiază multe țări din vest. În activitatea de monitorizare SaveGREEN din jurul ecoductelor, dar și altor zone critice am identificat numeroase urme și imagini cu urși, lupi, căprioare, porci mistreți, bursuci, multe specii de păsări, reptile și amfibieni”, ne spune Răzvan Rohan în tip ce ne arată un clip în care o pisică sălbatică trece agale peste podul verde unde fundalul sonor sunt mașinile și tirurile care trec în viteză.
”Dacă le asigurăm trecerea în siguranță între zone protejate prin coridoare de conexiune, sau coridoare ecologice, prin poduri verzi, pasaje subterane și întreținerea acestora, atunci le asigurăm migrația pentru hrană, reproducere, teritoriu și păstrăm echilibrul natural iar omul este în siguranță. Avem numai de câștigat.”, adaugă Răzvan.
Proiectul SaveGREEN „Protejarea funcționalității coridoarelor ecologice de importanță transnațională din bazinul Dunarii” are loc în 8 zone pilot din Austria, Republica Cehă, Slovacia, Ungaria, Ucraina, România și Bulgaria, este o continuare necesară a proiectelor TransGREEN și ConnectGREEN desfășurate în anii trecuți și este co-finanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR).
În această perioadă se desfașoară atelierele trans-naționale în care există un schimb de experiență, cunoștințe și bune practici între partenerii proiectului, acțiuni necesare definirii soluțiilor concrete pentru îmbunătățirea, refacerea și menținerea funcționalității coridoarelor ecologice cheie din văile Munților Carpați, Alpi și Balcani.
Datele colectate, provocările identificate și soluțiile propuse vor fi prezentate reprezentanților ministerelor care prin activitatea lor vor contribui și reglementa conectivitatea ecologică.
Pentru informaţii suplimentare vă rugăm contactaţi:
Ioana Ismail, Manager proiect SaveGREEN, WWF-România, [email protected] +40 723.332.543
Bianca Ștefănuț, Specialist comunicare, WWF-România, [email protected], +40 730.098.722
• Aflați mai multe despre importanța coridoarelor ecologice
• Granițe deschise pentru fauna sălbatică din Carpați
• Urmăriţi acțiunile tuturor partenerilor pe pagina Interreg a proiectului SaveGREEN