Graniţe deschise pentru fauna sălbatică în Carpaţi
Soluțiile pentru pierderea biodiversității în regiunea Carpatică trebuie să includă acțiuni de cooperare transfrontalieră
Regiunea Carpatică găzduiește peste o treime din cei aproximativ 12.000 de lupi, 17.000 de urși și 9.500 de râşi care trăiesc în Europa, cu excepția Rusiei. Se estimează că aproximativ 8000 de urși bruni trăiesc în Europa Centrală și de Sud-Est. Aceste mamifere de importanţă ecologică critică, strict protejate și semnificative din punct de vedere cultural sunt amenințate nu numai de braconaj, ci și de fragmentarea și micșorarea habitatelor provocate de o planificare si dezvoltare haotică a infrastructurii. Întrucât carnivorele mari (LC) se deplasează frecvent peste granițele naționale în căutarea hranei și a partenerilor, este esențială conservarea acestor ecosisteme mari și complexe din regiune, dincolo de granitele administrative, cu aportul tuturor factorilor interesați.
În ciuda ameninţărilor la adresa speciilor de faună salbatică, în ultimii ani însă populațiile mari de carnivore, în special lupii, s-au extins atât în regiunea noastră, cât și în alte părți ale Europei – apropiindu-se adesea tot mai mult de oameni și ducând la noi provocări.
Noul proiect al WWF RO Filiala Maramures “Graniţe deschise pentru fauna sălbatică în Carpaţi” (1.10.2019 – 31.03.2022) va aborda unele dintre aceste amenințări și provocări prin dezvoltarea unei cooperări regionale mai puternice pentru dezvoltarea durabilă, biodiversitatea și conservarea peisajului în zona transfrontalieră din Carpați (Ungaria-Slovacia-România-Ucraina).
Partenerii proiectului (WWF România – Filiala Maramureș, Societatea Ornitologică din Slovacia, ONG-ul RachivEcoTur din Ucraina și Administrația Parcului Național Aggtelek din Ungaria) vor lucra pentru a menține și îmbunătăți conectivitatea ecologică între habitate, precum și pentru a menține serviciile ecosistemice în beneficiul comunităților locale, regiunilor și societății în general.
Colectarea armonizată a datelor în România, Ucraina, Slovacia și Ungaria va fi combinată cu activități de lobby și acțiuni comune pentru conservarea biodiversității. Proiectul va îmbunătăți conectivitatea în 4 țări și va sprijini gestionarea integrată a habitatului pentru lupi (Canis lupus), urși bruni (Ursus arctos) și râsul eurasiatic (Lynx lynx) prin:
- crearea și implementarea unei metodologii armonizate pentru identificarea și desemnarea coridoarelor ecologice din zona transfrontalieră carpatică Ungaria-Slovacia-România-Ucraina, dezvoltată în mod participativ;
- identificarea unei rețele de coridoare ecologice cheie de interes transfrontalier în Carpați, în zona țintă de implementare a proiectului (aproximativ 25.000 ha coridoare cheie identificate prin utilizarea metodologiei armonizate dezvoltate);
- măsuri de conservare a speciilor de carnivore mari și masuri de dezvoltare durabilă a comunităților, dezvoltate cu aportul factorilor interesati;
- cresterea funcționalității coridoarelor ecologice, prin îmbunătăţirea calității zonelor de ecoton şi a calității vegetației ierboase din enclavele forestiere;
- îmbunătățirea capacității de administrare și protejare a coridoarelor ecologice prin advocacy; în prezent, în legislația actuală de mediu din România nu există metodologia necesară pentru identificarea și desemnarea coridorelor ecologice. WWF România și partenerii din proiect vor propune recunoașterea oficială a acestor coridoare ecologice și includerea lor sub protecție legală.
- cresterea nivelului de informare, educare și conștientizare cu privire la importanța protejării coridoarelor ecologice pentru carnivorele mari din Munții Carpați, precum și măsuri de prevenţie a conflictelor om-faună sălbatică.
Aceste activități vin în continuarea proiectului precedent implementat de WWF România în perioada 2012-2014 „Granițe deschise pentru urși în Carpații României și ai Ucrainei” care a trasat prima reţea de coridoare ecologice din Maramureș, în zona de graniță România-Ucraina. Spre deosebire de primul proiect, unde specia emblemă a fost ursul brun (Ursus arctos), acum se va realiza o monitorizare sistematică (utilizând camere foto-video, dronă și teste genetice) pentru trei specii de carnivore mari – urs, lup, râs, continuându-se activitatea de identificare a coridoarelor ecologice și în Slovacia și Ungaria. Carnivorele mari sunt în vârful piramidei trofice, iar dacă populațiile lor se mențin în număr optim, înseamnă că și celelalte specii de animale se află într-o stare bună de conservare în habitatele lor.
Mai multe detalii despre proiect se pot găsi și aici: https://openbordersforbears.com/?_gl=1%2A1dzijuk%2A_ga%2AMTU2Nzk3NzI5MS4xNzEwNDI0MDg0%2A_up%2AMQ..%2A_ga_8S2RC1FQ9M%2AMTcxMDQyNDA4My4xLjAuMTcxMDQyNDA4My4wLjAuMA..%2A_ga_M27Q3EH19M%2AMTcxMDQyNDA4My4xLjAuMTcxMDQyNDA4My4wLjAuMA..
„Granițe deschise pentru fauna sălbatică din Carpați” a început pe 1 octombrie 2019 și este finanțat prin Programul de Cooperare Transfrontaliera Ungaria – Slovacia-Romania – Ucraina ENI 2014-2020, pe o perioadă de 30 de luni. WWF România – filiala Maramureș, împreună cu partenerii de proiect din Ucraina (Organizaţia RakhivEcoTur) Ungaria (Parcul Național Aggtelek) și Slovacia (SOS BirdLife) vor contribui la protecția biodiversității din Ecoregiunea Carpatică prin îmbunătățirea conectivității între habitate dar și menținerea funcțiilor și serviciilor furnizate de ecosisteme, suport al unei dezvoltări durabile.
Aceast material a fost creat și menținut cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul său este responsabilitatea exclusivă a WWF România și nu reflectă neapărat opiniile Uniunii Europene.
Mai multe detalii despre finanțator pot fi găsite aici: https://huskroua-cbc.eu/
Noutăti
Fii la curent cu ultimele articole despre speciile periclitate
În cursa pentru salvarea speciei, sute de pui de nisetru au luat startul în această dimineață, pe Dunăre, la Isaccea
Lansarea de astăzi a avut loc în cadrul proiectului „STURGEX”, inițiat de Universitatea de Resurse Naturale și Științe ale Vieții (BOKU) din Viena, program ce urmărește să păstreze diversitatea genetică a trei specii de sturioni dunăreni (nisetru, morun și păstrugă) într-o bancă de gene centralizată, vie, prin achiziția de reproducători
Reintroducerea zimbrilor în Munții Țarcu. Numărul de exemplare și recolonizarea Carpaților Meridionali
Reintroducerea zimbrilor în România reprezintă o oportunitate deosebită pentru repopularea unei specii care, în trecutul său, acoperea întregul continent european. Și mai important, eforturile de reintroducere pot asista la recuperarea rolurilor vitale ale megafaunei dispărute, cum ar fi menținerea pajiștilor deschise și îmbunătățirea ciclului nutrienților din ecosisteme.
Reevaluarea statutului de protecție a ursului la nivel european – din nou în discuție
Ce șanse sunt ca, de data aceasta, factorii de decizie să se uite la adevăratele cauze ale problemei? Ursul și statutul său de protecție – un subiect mereu fierbinte ce revine constant în atenție, a ajuns de data aceasta în fața Comisiei Europene, la inițiativa României (alături de Finlanda și