Victoria Raileanu: „Imi doresc foarte mult ca oamenii, tinerii, sa devina mai constienti si sa vada importanta naturii in viata noastra”

Micky – așa cum o cunosc fanii serialului „Vlad” – sau  Victoria Răileanu, pe numele ei adevărat, ne-a povestit lecțiile învățate de mică pentru a proteja natura, dar și ce o motivează în continuare să aplice aceste învățături, într-un interviu #activpentrunatura.

1. De ce este importantă pentru tine natura?

Natura mă liniștește foarte mult și mă emoționează. Este copleșitoare. Mă face de fiecare dată să văd cât de mică sunt în comparație cu grandoarea ei. Mă face să mă simt umilă în fața ei. Pentru mine ăsta e un gând liniștitor. Mă gândesc întotdeauna că noi, oamenii suntem ca niște musafiri. Natura este gazda, iar noi am venit în vizită.

Știi că a circulat pe internet acum ceva timp un clip care se numea Mother Nature și Julia Roberts era narator. Acolo spune perfect. Natura nu are nevoie de oameni. Oamenii au nevoie de natură. Îmi place foarte mult tonul arogant al Juliei Roberts în video.

Așa e. Suntem atât de mici în tot contextul ăsta și luăm natura, planeta, ca pe ceva ce ni se cuvine. Ceva ce e al nostru. Nu este al nostru și nu ni se cuvine.

2. Când s-a întâmplat momentul de revelație în care te-ai hotărât să schimbi ceva?

 Nu îmi amintesc să fi avut vreun punct clar când s-a produs vreo schimbare. Așa am fost crescută. Am mers de mică în drumeții cu părinții mei. Stăteam cu cortul sau în vreun refugiu, cu tot tacâmul. Era super frumos. Mereu lăsăm curat după noi. Uneori, mai curat decât găseam. Și țin minte că întotdeauna mi se părea nelalocul ei vreo sticlă sau orice plastic aruncat. Mama m-a învățat să nu arunc niciodată nimic pe jos. La un moment dat mergeam pe stradă cu ea. Cred că aveam vreo 6 ani. Mâncasem o bomboană și am aruncat ambalajul pe jos. După câțiva pași mama a văzut că nu mai aveam ambalajul în mână, m-a întrebat ce am făcut cu el și eu i-am spus că l-am aruncat pe jos. M-a trimis înapoi vreo câteva zeci de metri ca să îl găsesc și să îl arunc la gunoi. Îmi place foarte tare lecția asta

3. Ce te-a motivat să faci o schimbare și ce te motivează să te ții de schimbarea aceasta?

M-a motivat si mă motivează în continuare un simț al normalității. Așa mi se pare normal și de bun simț să fac. Să facem cu toții. Mă motivează acum și mai mult faptul că am un copil și am responsabilitatea față de el să îl învăț  nu doar să nu arunce pe jos, ci să aibă grijă de natură și să o respecte.

4. Cum crezi că s-ar schimba lumea dacă ar fi mai mulți ca tine, care vor acționa spre protejarea naturii?         

Aproape radical, cred eu. Sigur, cu pași mici, în timp. Dar cred că dacă vom începe să facem schimbările astea s-ar simți o schimbare în mai multe direcții. Sigur, nu de aici pornește problema, dar e o problemă. Atunci când începi să rezolvi o problemă, se rezolvă și altele. Pentru că nu ar fi vorba doar de natura. Ar fi vorba de o schimbare la nivelul oamenilor.

5. Cum crezi că ar putea contribui și alții la acest efort de protejare a naturii?

Să conștientizeze importanța relației dintre natura echilibrată, curată și noi. A sănătății noastre. Să vadă ce fac ei și ce ar putea să facă mai bine. La ei în casă sigur nu aruncă gunoiul pe jos. De ce l-ar arunca pe stradă? De ce să faci dintr-o pădure o groapa de gunoi? Și din când în când să facă mai mult decât cred ei că e necesar.

6. Concret, la nivel personal, ce ar trebui să facă fiecare pentru a se simți o schimbare?

 Să înceteze să mai arunce pe jos 🙂 (daca fac asta), în al doilea rând, să încerce să nu mai folosească atât de mult plastic și dacă o fac, să îl recicleze. Să nu mai arunce în chiuvetă uleiul folosit.  Exista centre care colectează uleiul folosit. Să se auto-educe și să își educe copiii în sensul ăsta. Cred că trebuie să se producă în primul rând o conștientizare la nivel individual și să înceapă să le pese celor cărora nu le pasă. Doar să se întrebe: „E bine să fac asta?” „Nu!” „De ce?” Și apoi devine exercițiu și uite așa devine normalitate.

7. Tu ce faci concret pentru a conserva bunurile oferite de natură?

Reciclez. Și cred că ar fi o idee foarte bună dacă primăriile de sector ar veni în întâmpinarea celor care reciclează și ar implementa un plan de conștientizare a colectivului. Să existe pubele pentru reciclare la fiecare scară de bloc așa cum deja se întâmplă în alte județe. Ar fi mult mai ușor și cred că mult mai mulți oameni ar începe să recicleze.

Merg tot timpul la cumpărături cu sacoșa de pânză și tot timpul când merg la munte sau în pădure am un sac de gunoi la mine că strâng gunoiul. Sună trist, nu? Acum doi ani am urcat la cota 1400, la Sinaia și cât m-am plimbat, am strâns o găleată de gunoaie și un braț plin de sticle. Găleata am găsit-o aruncată, tot acolo.

Îmi doresc foarte mult ca oamenii, tinerii, să devină mai conștienți și să vadă importanța naturii în viața noastră. E vorba despre un efort minor. Un ambalaj pus în buzunar până la coșul de gunoi nu o să ne facă plimbarea mai puțin plăcută. Din contră.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll to Top