WWF-România, Primăria Municipiului Brașov și Universitatea Transilvania din Brașov au adus împreună aproape 60 de reprezentanți ai instituțiilor publice, producătorilor locali, societății civile și mediului academic pentru a răspunde la întrebarea „Cum aducem produsele locale și prietenoase cu natura mai aproape de consumatori, în județul Brașov?”.
Evenimentul-atelier a avut loc la finalul săptămânii trecute, la Institutul de Cercetare al Universității Transilvania, și a creat un cadru de dialog între actorii lanțului alimentar local. Discuțiile au urmărit soluții pentru un sistem alimentar mai divers, incluziv și durabil la nivelul municipiului și județului Brașov.
Un subiect central a fost accesul producătorilor locali la canale și puncte de desfacere – de la magazine, piețe și târguri, până la participarea la procedurile de achiziție publică, pentru ca produsele locale să ajungă în grădinițe, școli, cantine, unități militare sau spitale publice.
Mihaela Frățilă, WWF-România: „Achizițiile publice verzi nu înseamnă doar să cumpărăm produse, ci să alegem ce fel de sistem alimentar vrem să construim. Ca să înțelegem puterea achizițiilor publice putem să luăm ca exemplu bugetul de peste 800 de milioane de lei, din fonduri europene și naționale, al Programului «Cornul și laptele» pentru anul școlar 2026 – 2027. Această sumă reflectă o oportunitate importantă: aceea de a folosi o parte importantă din banii publici pentru a susține o alimentație sănătoasă pentru copii și, în același timp, produse de calitate, producători locali, lanțuri scurte de aprovizionare și practici agricole mai prietenoase cu natura. În acest sens, WWF-România sprijină producătorii interesați cu sesiuni de instruire privind înregistrarea și folosirea Sistemului Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), ca să identifice, analizeze și să depună oferte eligibile și competitive”.
Au fost abordate și barierele din perspectiva consumatorilor, care reflectă îndeaproape perspectiva producătorilor.
Datele unui sondaj WWF-România realizat cu sprijinul European Climate Foundation[1] arată că, din perspectiva consumatorilor, neîncrederea, accesul dificil și prețul sunt principalele bariere pentru cumpărarea de produse locale, de la producători. Aproape 53% dintre respondenți au menționat neîncrederea în produse sau producători, peste 51% accesul dificil și peste 39% – prețul. În același timp, aproape 62% au indicat calitatea și gustul drept principalul motiv pentru alegerea produselor locale.
Mai multe piețe și târguri se numără printre soluțiile indicate de consumatori. Peste 54% dintre respondenții sondajului consideră că acestea ar face produsele locale mai accesibile.
Aceste teme au fost puse în legătură cu realitățile locale. Participanții au discutat dificultățile producătorilor privind desfacerea, în general, și participarea la achiziții publice. Au fost analizate și așteptările instituțiilor publice privind produsele locale, inclusiv în programe de alimentație publică. Un alt subiect a fost colaborarea dintre producători și furnizorii de catering. Au fost discutate, de asemenea, direcțiile de acțiune și oportunitățile de colaborare dintre actorii locali. În Brașov au fost dezvoltate deja inițiative precum: sere educaționale în două școli, promovarea producătorilor locali online și în transportul public, sprijinirea piețelor volante, îmbunătățirea accesului la piețe, soluții pentru alimentarea echipamentelor comercianților, precum și pentru valorificarea deșeurilor biodegradabile din piețe prin compostare. Toate acestea au fost posibile datorită proiectului FoodCLIC[2], implementat local de Primăria Municipiului Brașov și Universitatea Transilvania din Brașov. Brașovul este una dintre cele opt regiuni urbane europene în care proiectul urmărește consolidarea legăturilor dintre zonele urbane, periurbane și implicarea tuturor actorilor sistemului alimentar în dezvoltarea politicilor locale.
Liviu Gaceu, Universitatea Transilvania din Brașov: „Transformarea sistemului alimentar presupune să privim împreună întregul traseu al hranei, de la producție până la consumator. FoodCLIC propune o abordare integrată, construită în jurul conceptului CLIC – Co-beneficii, Legături, Incluziune și Conectivitate. Aceasta înseamnă să urmărim simultan beneficii economice, sociale și de mediu, să consolidăm legăturile dintre zonele urbane, periurbane și rurale, să implicăm toți actorii sistemului alimentar și să conectăm politicile alimentare cu alte provocări, precum schimbările climatice, utilizarea resurselor sau mobilitatea. Prin Living Lab Brașov, încercăm să transpunem aceste principii în soluții adaptate realităților locale și într-o colaborare mai strânsă între cercetare, administrație, producători și comunitate.”
Mihaela Damian, Primăria Municipiului Brașov: „Pentru Municipiul Brașov, FoodCLIC înseamnă trecerea de la discuția despre alimentație sustenabilă la intervenții concrete. Am lucrat la creșterea vizibilității producătorilor locali, la facilitarea accesului către piețe, la promovarea lanțurilor alimentare scurte, la educație alimentară și la integrarea unor criterii de calitate, sociale și de mediu în programele de alimentație școlară. În același timp, construim prin Food Policy Network Brașov un cadru permanent de dialog între administrație, universitate, producători, instituții și societatea civilă, astfel încât rezultatele proiectului să poată continua prin politici publice locale și după încheierea FoodCLIC.”
Evenimentul face parte din două proiecte complementare: „Produse de calitate și locale în alimentația publică din România: o nouă etapă”, proiect derulat de WWF-România cu sprijinul programului Raiffeisen Comunități, acceleratorul de ONG-uri în sustenabilitate, o inițiativă Raiffeisen Bank România, cu sprijinul Asociației pentru Relații Comunitare și „FOODCLIC – politici alimentare urbane integrate – dezvoltarea co-beneficiilor durabilității, legăturilor spațiale, incluziunii sociale și conexiunilor sectoriale pentru a transforma sistemele alimentare în orașe-regiuni”, derulat de Primăria Municipiului Brașov și Universitatea Transilvania din Brașov.
Note:
- Proiectul „Produse de calitate și locale în alimentația publică din România: o nouă etapă”[3] susține tranziția începută în anul 2021 către un sistem de alimentație publică responsabil, care facilitează legătura dintre producător și consumator prin achizițiile publice verzi. Acest sistem de alimentație publică pune accent pe comunitățile de fermieri mici și mijlocii autentici, pe reducerea distanțelor de transport al produselor alimentare și reducerea impactului de mediu al producției agricole, pe calitatea alimentelor, sănătatea populației și satisfacția față de serviciile publice. Proiectul se concentrează asupra programelor alimentare pentru școlari, unde au fost generate câteva schimbări inițiale la nivel local și național. Continuarea activităților include: îmbunătățirea capacității instituționale și a producătorilor locali din județele Brașov, Mureș, Sibiu și a furnizorilor de catering pentru a lucra cu achiziții publice verzi; finalizarea de studii care să ofere valoare adăugată în cunoașterea capacității locale de producție alimentară sustenabilă și a impactului metodelor de producție asupra calității hranei și asupra mediului; promovarea principiilor de consum responsabil.
- Proiectul „FOODCLIC – Politici alimentare urbane integrate – dezvoltarea co-beneficiilor durabilității, legăturilor spațiale, incluziunii sociale și conexiunilor sectoriale pentru transformarea sistemelor alimentare în orașe-regiuni”[4] beneficiază de finanțare 100% nerambursabilă din partea Comisiei Europene, prin Programul Horizon Europe, în cadrul apelului HORIZON-CL6-2021-COMMUNITIES-01, tip de acțiune Horizon Innovation Actions (HORIZON-IA). Valoarea totală a grantului european este de 11.182.035,01 euro. Proiectul se desfășoară pe o perioadă de 54 de luni, între 1 septembrie 2022 și 28 februarie 2027. FOODCLIC urmărește transformarea sistemelor alimentare urbane astfel încât acestea să devină mai sănătoase, sustenabile, accesibile și incluzive și conectează cercetarea, politicile publice și practica prin Living Labs și rețele de politici alimentare. Abordarea proiectului are la bază patru dimensiuni – co-beneficii de sustenabilitate, legături spațiale, incluziune socială și conectivitate sectorială – și implică administrația publică, mediul academic, producătorii, societatea civilă, sectorul privat și grupurile vulnerabile în dezvoltarea unor politici alimentare integrate. La Brașov, proiectul este implementat de Municipiul Brașov împreună cu Universitatea Transilvania din Brașov, iar intervențiile vizează educația pentru nutriție și sănătate, susținerea producătorilor locali și consolidarea lanțurilor alimentare scurte, dezvoltarea și creșterea accesibilității piețelor, economia circulară, securitatea alimentară și incluziunea socială. Prin Food Policy Network Brașov, proiectul urmărește consolidarea unui mecanism local de colaborare și co-creare a politicilor alimentare, care să asigure continuitatea rezultatelor și după finalizarea finanțării europene.
[1] https://wwf.ro/noutati/stiri/ce-i-impiedica-pe-romani-sa-cumpere-produse-locale-de-la-mici-producatori/
[2] FoodCLIC – Integrated Urban FOOD Policies: developing sustainability Co-benefits, spatial Linkages, social Inclusion and sectoral Connections to transform food systems in city-regions