Pădurile și atacurile gândacilor de scoarță (ipide)
Gândacul de scoarță provoacă pierderi economice majore și are un impact negativ asupra biodiversității forestiere. În plus, focarele de gândaci de scoarță afectează structura și compoziția pădurii, ciclul nutrienților, procesele de eroziune, reducerea absorbției de carbon și cresc riscul de incendiu.
În acest context, WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură) a propus dezvoltarea unor tehnici de teledetecție pentru identificarea timpurie a arboretelor de molid afectate de gândacii de scoarță, contribuind astfel la luarea de decizii eficiente pentru o gestionare responsabilă a pădurilor și a zonelor protejate.
În cadrul proiectului, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca a realizat o serie cercetări privind posibilitățile de detectare timpurie (în verde) a atacurilor produse de gândacii de scoarță folosind tehnici de teledecție și G.I.S. care utilizează sisteme U.A.S. ( drone) echipate cu senzori multispectrali și adaptarea metodologiilor de lucru la specificul pădurilor României.
Interpretarea imaginilor obținute prin teledetecție ar putea fi utilizată pentru identificarea arboretelor care sunt afectate de focarele de gândaci de scoarță, pe baza reflectanței distincte a coronamentului arborilor aflați în declin fiziologic. O astfel de tehnică este deja utilizată pentru monitorizarea culturilor agricole și ar putea fi calibrată și pentru investigarea dăunătorilor biologici ai pădurilor. Instrumentul ar putea furniza rezultate eficiente și ar putea fi utilizat la nivel național/european.
Noutăti
Fii la curent cu ultimele articole despre păduri
Lunca Dunării, între secetă și soluții: ce spun comunitățile despre reconectarea fostelor bălți
În sudul României, apa a devenit o preocupare zilnică, nu doar un subiect de știri. Un sondaj realizat pe un eșantion reprezentativ de locuitori ai unor localități din Lunca Dunării arată că oamenii resimt puternic efectele secetei, dar știu că soluția există. Un sondaj cantitativ realizat față în față, în luna februarie, pe un eșantion reprezentativ de
EUKI BioJust: Un nou studiu WWF-România relevă că o criză energetică se conturează de patru ani
Studiul pe mai mulți ani realizat de WWF-România Fondul Mondial pentru Natură arată că sărăcia energetică prezentă în gospodăriile românești împinge oamenii să cumpere cantități mai mari de lemn de foc și pun sub semnul întrebării ritmul și echitatea tranziției energetice a țării. Contextul din România și UE România
Liderii UE reușesc să evite să se împuște singuri în picior
În cadrul Consiliului European de săptămâna trecută, liderii UE s-au întâlnit pentru a discuta despre noua criză din sectorul energetic care afectează Europa, unii dintre ei propunând măsuri de dereglementare și schimbări majore ale Sistemului UE de Comercializare a Certificatelor de Emisii/ Emissions Trading System (ETS).
Pădurea care vindecă: cum prinde contur silvoterapia în Maramureș
Pădurea este asociată, de cele mai multe ori, cu recreerea și timpul petrecut în natură. Tot mai des însă, ea este privită și prin prisma beneficiilor pe care le poate aduce sănătății și stării de bine. Această perspectivă s-a aflat în centrul Simpozionului Internațional de Silvoterapie desfășurat la Strâmbu-Băiuț, în
Arborii remarcabili în păduri și în afara lor: reguli diferite pentru ecosisteme diferite
EN Protejarea arborilor remarcabili intră într-o nouă etapă, odată cu elaborarea legii dedicate conservării acestor arbori cu valoare ecologică, culturală și peisagistică. WWF-România salută această inițiativă, însă atrage atenția că viitoarele reguli trebuie adaptate specificului ecosistemelor în care acești arbori se află, în special în cazul pădurilor. Arborii remarcabili sunt
Remarkable Trees in Forests and Beyond: Different Rules for Different Ecosystems
RO The protection of remarkable trees is entering a new phase with the development of legislation dedicated to conserving these trees of ecological, cultural, and landscape value. WWF-Romania welcomes this initiative but emphasizes that the future regulations must be adapted to the specific characteristics of the ecosystems in which these