Am transmis astăzi Parlamentului și Ministerului Mediului propunerile noastre legate de proiectul de lege privind Codul Silvic, aflat în dezbatere parlamentară la Camera Deputaților. Inițiat de Guvern, proiectul a primit aviz favorabil din partea Consiliului Economic și Social, fiind ulterior adoptat de Senat cu numeroase amendamente.
Inițiativa executivului vine pe fondul reformelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care prevăd și adoptarea unui pachet legislativ care să crească gradul de claritate și eficiența mecanismelor de combatere a tăierilor ilegale și să îmbunătățească managementul forestier.
Pentru a atinge acest obiectiv, reforma sistemului de combatere a recoltărilor ilegale trebuie să urmeze direcțiile strategice de acțiune clar conturate prin Strategia Națională pentru Păduri pentru 2030 (SNP 30), începând cu schimbarea modului în care evaluăm lemnul.
Iată câteva direcții strategice de acțiune pentru care WWF-România consideră că se impune mai multă claritate în noul Cod Silvic:
- Facilitarea accesului la resursele forestiere pentru afacerile din domeniile de activitate specifice sectorului forestier, în funcție de contribuția lor la dezvoltarea socioeconomică a comunităților locale raportată la masa lemnoasă consumată. Cuantificarea contribuției lanțurilor valorice verticale raportate la resursa forestieră consumată. Este necesară mai multă claritate în privința utilizării durabile a resurselor de lemn obținute din pădure pentru a susține o dezvoltare durabilă a comunităților locale.
- Coordonatele principale ale trasabilității lemnului și prima introducere pe piață pentru a da sens devizei simplitate-transparență-eficiență. Arhitectura SUMAL trebuie să vizeze trasabilitatea materialelor lemnoase și, în mod distinct, trasabilitatea sortimentelor de lemn brut pe întregul lanț de custodie, până la prima lor transformare prin prelucrare. Actul de estimare a masei lemnoase nu ar trebui să aibă, din perspectiva statului, caracter de document de gestiune.
- Limitarea utilizării în compozițiile de împădurire pentru terenurile din afara fondului forestier național a speciilor lemnoase exotice invazive (cu excepția situațiilor în care folosirea acestora este reglementată prin Legea privind împădurirea terenurilor degradate).
- Fărâmițarea artificială a fondului forestier național asociată unei gestionări neunitare/neuniforme, prin continuarea sistemului de retrocedări haotice, care poate aduce prejudicii de mare impact din punct de vedere economic, social, dar și ecologic. Trebuie exceptată trecerea terenurilor din FFN proprietatea publică a statului în proprietatea privată a acestuia dacă acestea au aparținut domeniului public al statului înainte de 6 martie 1945.
- Precizarea clară a mecanismelor și surselor de finanțare care vor fi instituite pentru a asigura compensarea/despăgubirea proprietarilor de terenuri cărora le sunt impuse restricții.
Având în vedere complexitatea implicațiilor economice, sociale și de mediu pe care proiectul noului Cod Silvic le are, sperăm că propunerile noastre vor fi luate în considerare. România are parte acum de o oportunitate istorică, pe care trebuie să o valorifice.