WWF-România salută publicarea, spre consultare publică, a proiectului de Ordin privind aprobarea Catalogului național al Zonelor Prioritare pentru Biodiversitate, apreciind acest demers ca un moment de referință în implementarea Strategiei Naționale pentru Păduri 2030, a Strategiei UE pentru Biodiversitate 2030 și a angajamentelor asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Catalogul Zonelor Prioritare pentru Biodiversitate (ZPB) reprezintă un nou instrument de politică publică prin care România își propune să dezvolte o rețea națională de Zone Prioritare pentru Biodiversitate, capabilă să contribuie la protejarea patrimoniului natural și la atingerea obiectivelor asumate până în anul 2030.
WWF apreciază efortul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor pentru operaționalizarea acestui instrument, precum și angajamentul Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva de a include, încă din această primă etapă, suprafețe semnificative de păduri cu valoare ridicată de conservare aflate în proprietatea publică a statului.
Potrivit evaluărilor preliminare realizate de WWF-România, RNP-Romsilva și-a asumat desemnarea a peste 320.000 ha de păduri ca Zone Prioritare pentru Biodiversitate, depășind pragul de 10% din pădurile de stat pe care le administrează.
“Practic, unul din zece hectare din pădurile statului vor fi destinate protejării biodiversității. Această decizie dublează suprafața pădurilor de stat pentru care România își asumă un regim prioritar de protecție a biodiversității și marchează un progres important în dezvoltarea politicilor publice dedicate ocrotirii naturii.”
În același timp, WWF-România subliniază că această primă etapă nu trebuie privită ca finalitatea procesului de desemnare, ci ca fundamentul dezvoltării unei rețele naționale de Zone Prioritare pentru Biodiversitate. Succesul acestui demers nu va fi măsurat prin suprafața inclusă în primul Ordin, ci prin capacitatea României de a dezvolta, până în anul 2030, o rețea capabilă să asigure funcționalitatea ecologică la nivel național, prin reprezentativitatea ecosistemelor, conectivitatea acestora și mecanisme financiare care să îi garanteze viabilitatea pe termen lung.
În opinia WWF-România, atingerea acestui obiectiv depinde de îndeplinirea a trei condiții esențiale:
- instituirea unor mecanisme financiare funcționale și predictibile, care să compenseze în mod echitabil proprietarii și administratorii afectați de restricțiile impuse în interes public și să sprijine comunitățile locale;
- revizuirea și consolidarea metodologiei de desemnare, astfel încât procesul să fie fundamentat științific, adaptat specificului național și aplicat într-un mod consecvent și predictibil;
- dezvoltarea unei rețele ecologice echilibrate și funcționale, care să urmărească, în mod proporțional, reprezentativitatea tuturor ecosistemelor și conectivitatea acestora, nu doar atingerea formală a unei ținte procentuale, ci funcționalitatea ecologică a rețelei în ansamblul său.
Potrivit evaluărilor preliminare realizate de WWF-România, habitatele forestiere și terenurile cu vegetație forestieră reprezintă deja peste 70% din suprafețele propuse pentru această primă etapă de desemnare. În continuarea procesului, este important ca rețeaua națională să devină mai reprezentativă pentru toate ecosistemele naturale ale României, prin includerea într-o măsură mai mare a ecosistemelor acvatice și a zonelor ripariene, care formează coridoarele verzi-albastre, precum și a peisajelor silvo-pastorale cu înaltă valoare de conservare, astfel încât aceasta să reflecte cât mai fidel diversitatea patrimoniului natural al României.
WWF-România își reafirmă disponibilitatea de a contribui în continuare, prin dialog și expertiză tehnică, la consolidarea acestui proces, astfel încât România să dezvolte până în anul 2030 o rețea de Zone Prioritare pentru Biodiversitate credibilă, reprezentativă, functionala și sustenabilă, capabilă să conserve pe termen lung biodiversitatea și serviciile ecosistemice de care depind comunitățile și economia.