Noua propunere pentru Codul Silvic, prezentată astăzi de Ministerul Mediului, nu ține cont de direcțiile strategice stabilite prin Strategia Națională pentru Păduri 2030. Lipsesc reformele administrative atât de necesare pentru silvicultura românească, ceea ce generează riscuri majore cu privire la liberalizarea tăierilor, la reducerea suprafeței pădurilor la nivel național, la demararea unui nou val de “împroprietăriri” din pădurile statului și la încurajarea exportului de lemn brut.
Considerăm că, în schimb, această lege fundamentală pentru păduri ar trebui să susțină îndeplinirea obiectivelor naționale precum protejarea, refacerea și promovarea utilizării durabile a pădurilor, stoparea declinului biodiversității, atenuarea efectelor schimbărilor climatice și asigurarea unor modele de producție durabile.
„În condițiile în care legea fundamentală a pădurilor ignoră direcții strategice importante stabilite în strategia națională, pădurile din România vor continua să răspundă impulsurilor de moment ale clasei politice, ocolind obiectivele reale pe care ar trebui să le îndeplinească față de societate”
Documentul prezentat nu ia în calcul unele obiective importante privind conservarea biodiversității, indicarea clară a surselor de finanțare pentru conservarea pădurilor, protejarea comunităților dependente de pădure sau conservarea „Pădurilor Nimănui” – pădurile aflate în afara fondului forestier. Dacă acestea nu sunt luate în considerare, o serie de obiective asumate deja riscă să rămână simple afirmații sau să fie ignorate complet.
În plus, remarcăm o lipsă de coerență privind prevederile tehnice și armonizarea cu politicile naționale și regionale. Textul legislativ trebuie să fie formulat clar, fluent şi inteligibil, fără dificultăţi sintactice şi pasaje obscure sau echivoce.
Pe latura pozitivă, este de lăudat faptul că noul Cod Silvic rescrie sistemul de sancțiuni, acestea având un caracter disuasiv, continuă lupta digitalizată împotriva recoltărilor ilegale și păstrează principiile durabile privind amenajarea pădurilor pentru suprafețele mari.
Am considerat că cea mai mare problemă a pădurilor din România este lipsa predictibilității și a unei viziuni care să răspundă la întrebarea: ce vrem să facem cu pădurile noastre? După ce inițial am primit un răspuns pozitiv prin asumarea Strategiei Naționale pentru Păduri, constatăm că noul proiect de Cod Silvic ignoră multe direcții strategice atât de necesare pentru conservarea pădurilor și pentru dezvoltarea durabilă a comunităților locale din România.
Ne vom implica în continuare în procesul de consultare publică si vom susține amendamentele care se impun pentru ca Strategia Națională pentru Păduri să poată deveni realitate.