Deciziile cele mai importante sunt practic amânate, urmând a fi eventual adoptate prin legislația subsecventă de către viitorul Guvern.
Noul Cod Silvic, adoptat ieri în Camera Deputaților, deschide o serie de oportunități pentru îmbunătățirea sistemului silvic românesc, însă nu reușește să transpună în mod clar direcțiile strategice asumate prin Strategia Națională pentru Păduri. Deși introduce mai multe concepte noi pentru gestionarea pădurilor, noua lege nu oferă orientări precise pentru dezvoltarea legislației subsecvente, care va include peste 30 de Hotărâri de Guvern și Ordine de Ministru. Prin urmare persistă multiple incertitudini, deciziile esențiale pentru instituirea reformelor sunt amânate, iar responsabilitățile sunt transferate către noul executiv.
“Cum va arăta silvicultura după acest nou Cod Silvic? Putem doar să sperăm, întrucât se poate construi. Singura certitudine pe care o avem însă acum este că mult așteptata reformă pentru simplitate și eficiență în administrarea pădurilor a fost, deocamdată, ratată. Dacă Parlamentul nu a demonstrat suficientă voință și înțelegere, speranța noastră este ca viitorul Guvern să ducă la bun sfârșit reformele asumate. Suntem pregătiți să susținem acest proces până când direcțiile strategice asumate prin Strategia Națională pentru Păduri vor deveni realitate.”
Caracterul relativ al prevederilor noului Cod Silvic
4 Neajunsuri Majore:
- Rămânem cu același sistem de control centrat pe „marcarea” și paza arborilor în pădure și nu pe controlul volumelor de material lemnos la introducerea lor pe piață. Instituirea plăților aferente lemnului contractat și recoltat ar trebui să se efectueze strict pentru cantitățile de material lemnos declarate la introducerea pe piață (nu pentru volumul de lemn pe picior calculat estimativ prin actul de evaluare). Aceasta reprezintă esența reformei în administrarea pădurilor, cu implicații asupra regulamentului de valorificare a lemnului, regulamentului de pază a pădurilor și a întregii arhitecturi a sistemului național de combatere a recoltărilor ilegale. // Propunerile WWF // Vom insista ca această cerință de bază să fie instituită prin Regulamentul de Valorificare a Lemnului din pădurile proprietate publică.
- Pregătește retrocedarea pădurilor care au aparținut dintotdeauna statului, ceea ce anunță o revigorare a procesului de retrocedare haotic, cu toate neajunsurile manifestate. Pe de altă parte, riscăm transformarea Romsilva într-o societate comercială orientată strict către maximizarea profitului. Astfel, apare un risc major de a nu mai putea realiza obiectivele necomerciale care sunt esențiale pentru interesul public, ci doar profit imediat (și acela teoretic), fără responsabilitatea susținerii unei bio-economii forestiere circulare sustenabile. // Propunerile WWF // Indicatorii de Performanță pentru administrarea Romsilva trebuie revizuiți prin Ordin de Ministru, iar obligațiile de serviciu public (ex: atribuțiile speciale ce trebuie îndeplinite de întreprinderile publice, pe care o întreprindere privată nu și le-ar asuma din punct de vedere economic în cursul normal al activității sale) trebuie determinate corect.
- Nu transpune suficient de clar coordonatele principale ale trasabilității lemnului și ale primei introduceri pe piață. // Propunerile WWF // Elementele definitorii ale arhitecturii sistemului de trasabilitate a lemnului, prevăzute în Strategia Națională pentru Păduri, trebuie să fie instituite, în mod adecvat, prin Hotărârea de Guvern pentru Sistemul informațional integrat pentru păduri.
- Valorificarea superioară a lemnului este definită mult prea larg. Fiecare poate înțelege ce vrea. Nu mai vizează în mod clar promovarea valorificării lemnului de către administratorii de fond forestier sub formă de sortimente de lemn fasonat, prin care fiecărui sortiment să-i poată fi dată destinația industrială adecvată care să permită maximizarea valorii adăugate și utilizarea în cascadă. // Propunerile WWF // Vom insista ca, prin Regulamentul de Valorificare a Lemnului din pădurile proprietate publică, să fie instituite cerințe clare care să promoveze lanțurile de utilizare a lemnului cu cea mai mare valoare economică adăugată. În acest fel, lemnul ca materie primă poate fi utilizat în cel mai valoros mod printr-o prelucrare superioară în produse cu durată lungă de viață. Doar promovând principiile utilizării în cascadă a lemnului, prin lanțurile de prelucrare superioară a lemnului în produse cu o durată lungă de viață, care înglobează cea mai mare valoare economică adăugată, se poate asigura scăderea presiunii asupra pădurilor și susținerea unei silviculturi apropiate de natură, care să producă sortimente de lemn cu valoare superioară /sortimente de lemn gros.
4 Oportunități Notabile:
- Menține principiile de gestionare durabilă a pădurilor. Păstrează principiul continuității în recoltarea sustenabilă a lemnului, promovează tipurile naturale de pădure și asigură diversitatea biologică a pădurii, la care se adaugă consolidarea rezilienței acestora și creșterea contribuției lor la limitarea efectelor schimbărilor climatice. // Propunerile WWF // Este esențial ca practicile silviculturale apropiate de natură, aplicate cu consecvență timp de peste 100 de ani și care au permis țării să-și păstreze acest patrimoniu natural neprețuit, să fie menținute în Normele Silvice ce urmează să fie revizuite. Provocarea este și mai mare pentru că, prin amenajamentele silvice, intervențiile silviculturale vor fi planificate pe o perioadă de 20 de ani.
- Pentru integrarea echitabilă a conservării biodiversității în managementul forestier, Codul Silvic instituie noi forme și modalități de conservare: menținerea “arborilor habitat” (arbori veterani), rețeaua de “insule de îmbătrânire”, creșterea “conectivității ecologice”, ocrotirea “elementelor de biodiversitate” sau protecția vegetației forestiere în lungul cursurilor de apă. // Propunerile WWF // Aceste concepte vor deveni aplicabile doar prin Norme Silvice, în ceea ce privește nivelul de implementare cu caracter obligatoriu, respectiv prin Ghiduri de bune practici, în ceea ce privește nivelul de implementare cu caracter voluntar.
- Definește conceptul de „comunități dependente de pădure” și instituie cadrul legal pentru facilitarea accesului acestora la resursele oferite de pădure. // Propunerile WWF // Pentru ca aceste comunități să poată beneficia concret de aceste drepturi, Guvernul trebuie sa dezvolte procedurile legale privind identificarea și desemnarea lor.
- Gestionarea vegetatiei forestiere de pe terenurile cu folosință agrosilvică se face în conformitate cu normele aprobate prin ordin comun al Autorității și autorității publice centrale pentru agricultură. Discutam de noi reguli care vor fi instituite pentru gestionarea a peste 2,5 milioane de hectare conform EU Forest Observatory // Propunerile WWF // Ne vom implica în dezvoltarea celor mai bune practici pentru gestionarea peisajelor mozaicate silvo-pastorale cu mare valoare conservativă, reprezentate de mixul de habitate de pajiști-tufărișuri-păduri, care să contribuie la consolidarea rezilienței și conectivității ecologice a ecosistemelor naturale și la dezvoltarea durabilă a comunităților locale din spațiul rural.
Așadar, anul 2025 va fi un an esențial în conturarea reformelor prin dezvoltarea legislației subsecvente. Vom reveni cu o analiză detaliată a principalelor prevederi noi ale Codului Silvic votat recent, care trebuie abordate cu prioritate în legislația subsecventă în speranța că acestea vor influența și noul Plan de Guvernare care se profilează.
Inițiat de Guvern, scopul noului Cod Silvic era de a implementa reformele asumate prin PNRR și de a transpune direcțiile strategice adoptate prin Strategia Națională pentru Păduri 2030 în legătură cu creșterea eficienței mecanismelor de combatere a exploatărilor ilegale și de îmbunătățire a managementului forestier. WWF-România s-a implicat activ în dezvoltarea acestuia de-a lungul întregului proces și a propus soluții concrete. Vom continua să monitorizăm dezvoltarea legislației subsecvente, să participăm la grupuri de lucru și să contribuim cu idei care să asigure o gestionare durabilă a pădurilor României.