Pentru prima dată în România, prin intermediul Balanței Lemnului, publicată astăzi, putem înțelege ce se întâmplă cu lemnul după ce a fost recoltat din pădure, dar și ce cantități de lemn importă țara noastră și ce materiale lemnoase exportă. Balanța reprezintă în esență o analiză centralizată a fluxului de lemn raportat în SUMAL, de la pădure și până la transformarea lui în produse finite sau semifinite, care se raportează în sistemul informatic de monitorizare a lemnului.
Balanța Lemnului reprezintă un prim jalon semnificativ realizat în baza Strategiei Naționale pentru Păduri (SNP30). WWF-România a susținut această inițiativă încă din procesul de dezvoltare a Strategiei, ca element central pentru creșterea transparenței privind comerțul cu lemn.
Platforma dezvoltată de Grupul pentru Dialog Forestier, în parteneriat cu Ministerul Mediului, utilizează pentru prima dată imensa cantitate de date raportată în SUMAL sub forma unei raportări statistice a rezultatelor. Aceasta evidențiază, în sfârșit, potențialul pe care SUMAL îl are nu doar în combaterea recoltărilor ilegale, cât și pentru analiza datelor înregistrate, inclusiv a celor privind modul de valorificare a resursei lemnoase recoltate din pădurile României, pentru a orienta politicile forestiere.
„Avem acum o primă radiografie din care înțelegem ce se întâmplă cu lemnul în aval de pădure. La o primă evaluare a cifrelor, prelucrarea superioară a lemnului în România și utilizarea lemnului în cascadă nu arată bine deloc comparativ cu potențialul de valorificare a resursei lemnoase care se recoltează din păduri. Avem însă un punct de referință pe care trebuie să-l îmbunătățim continuu.”
Trebuie sa înțelegem că modul în care valorificăm lemnul dictează modul în care ne gospodărim pădurile. Dacă vrem să păstrăm caracteristicile de bază ale sistemului silvicultural din România, în care producția de lemn se axează pe calitate și nu pe cantitate, – îndeplinind astfel un rol multifuncțional social, economic și de mediu – trebuie să acordăm o atenție deosebită felului în care valorificăm și prelucrăm resursa lemnoasă. România are acum un sistem silvicultural apropiat de natură bazat pe cicluri lungi de producție, scopul fiind tocmai obținerea unor sortimente superioare, prin a căror prelucrare superioară să se poată obține produse cu valoare adăugată mare și cu viață lungă de întrebuințare.
În acest sens, pădurile publice aflate în proprietatea statului pot să joace un rol extrem de important dacă autoritățile reușesc să instituie mecanisme prin care sa faciliteze accesul la lemn cu prioritate pentru cei care prelucrează intensiv lemnul in produse cu valoare adăugată maxima.
Rolul Balanței Lemnului
Balanța Lemnului este un instrument de analiză foarte util, care va putea fi folosit pentru a îmbunătăți politicile forestiere în legătură cu creșterea gradului de prelucrare a resurselor forestiere la nivel local, majorarea contribuției sectorului la dezvoltarea socio-economică durabilă a comunităților locale și cu stabilirea unor programe viitoare privind pregătirea profesională și investițiile din domeniul forestier.
Pentru a înțelege mai bine situația curentă și provocările din silvicultură care trebuie adresate, considerăm extrem de utilă completarea în viitor a datelor disponibile astăzi doar ca un prim pas.
Balanța Lemnului trebuie să continue și pentru anul 2024, și în anii următori, adaptând noul SUMAL 3 la nevoile specifice de raportare care sa susțină orientarea politicilor forestiere în acord cu SNP30.