Încă 3,000 de pui de nisetru au fost eliberați în Dunăre, la Gruia, în județul Mehedinți, pe 16 octombrie 2026, în cadrul proiectului LIFE-Boat4Sturgeon.
De la începutul proiectului, WWF-România a contribuit la eliberarea a peste 73.500 de larve și pui de sturion în Dunărea Inferioară, pentru a ajuta la refacerea populațiilor sălbatice. Dar în spatele acestor eliberări se află ani de cercetare, reproducere și creștere atentă a peștilor. Iar rezultatele acestor eforturi se vor vedea abia peste ani.
De ce au nevoie sturionii de ajutor?
Sturionii există de peste 200 de milioane de ani, fiind printre cele mai vechi grupuri de pești care trăiesc și astăzi. Au supraviețuit unor schimbări majore ale mediului, dar în ultimele decenii populațiile lor au scăzut dramatic, în principal din cauza pescuitului excesiv, a braconajului, a distrugerii habitatelor și a fragmentării râurilor.
Dintre cele șase specii de sturioni native din Dunăre, patru mai supraviețuiesc astăzi în bazinul fluviului: morunul (Huso huso), nisetrul (Acipenser gueldenstaedtii), păstruga (Acipenser stellatus) și cega (Acipenser ruthenus). Primele trei migrează între Marea Neagră și Dunăre pentru a se reproduce, în timp ce cega își petrece întreaga viață în apă dulce.
Nisetrul, specia eliberată în luna octombrie la Gruia, este clasificat ca fiind în pericol critic de dispariție. Populațiile sale sălbatice sunt extrem de reduse, iar numărul mic de exemplare adulte afectează inclusiv șansele de reproducere naturală. În aceste condiții, protejarea exemplarelor rămase, deși esențială, nu mai este suficientă. Este nevoie și de măsuri active de conservare.
Pregătirile încep cu mult înainte de eliberare
Prin proiectul LIFE-Boat4Sturgeon, organizații și instituții de cercetare din mai multe țări dunărene colaborează pentru conservarea celor patru specii de sturioni rămase în bazinul Dunării.
O componentă centrală a proiectului este crearea și menținerea unor populații reproducătoare în condiții controlate, care să păstreze diversitatea genetică a sturionilor dunăreni. Originea genetică a reproducătorilor este verificată, iar împerecherile sunt planificate astfel încât puii rezultați să contribuie la conservarea caracteristicilor genetice ale populațiilor native.
La fel de important este modul în care sunt crescuți puii. Metodele folosite în cadrul proiectului urmăresc să îi pregătească pentru condițiile pe care le vor întâlni în natură, prin utilizarea apei din fluviu, a hranei adecvate și prin adaptarea la condițiile variabile de mediu. Scopul nu este doar obținerea unui număr cât mai mare de exemplare, ci creșterea șanselor lor de supraviețuire și reproducere în sălbăticie.
Aceste eforturi trebuie continuate pe termen lung. Sturionii cresc lent, ajung târziu la maturitatea sexuală și nu se reproduc în fiecare an.
De ce este atât de importantă Dunărea Inferioară?
Locul în care sunt eliberați sturionii este esențial pentru șansele lor de supraviețuire.
Nisetrul, morunul și păstruga sunt specii migratoare, care își petrec o mare parte a vieții în Marea Neagră și urcă în Dunăre pentru reproducere. În trecut, aceste migrații se desfășurau pe distanțe considerabile, însă construirea barajelor Porțile de Fier I și II a întrerupt accesul natural către habitatele din amonte.
În prezent, în aval de Porțile de Fier, Dunărea păstrează legătura cu Marea Neagră, esențială pentru ciclul de viață al acestor specii. Tocmai de aceea, eliberările de nisetru sunt realizate în Dunărea Inferioară, unde peștii au acces la traseele de migrație necesare ciclului lor de viață.
Sectorul inferior al Dunării este deosebit de important. Aici se păstrează unele dintre ultimele habitate naturale accesibile sturionilor migratori din Europa, inclusiv zone folosite pentru reproducere, hrănire și dezvoltarea puilor. Conservarea acestor habitate și menținerea traseelor de migrație sunt condiții esențiale pentru ca sturionii să poată forma, în timp, populații sălbatice stabile.
Eliberarea este doar începutul
Pentru puii de sturion, intrarea în Dunăre marchează începutul unei etape dificile. Ei trebuie să găsească hrană, să evite pericolele și să parcurgă drumul către Marea Neagră.
Pentru a afla mai multe despre soarta exemplarelor eliberate, partenerii proiectului desfășoară activități de marcare. Monitorizarea în Dunărea Inferioară și Marea Neagră este complexă și costisitoare și este acoperită parțial de proiect, fiind realizată de cercetători cu experiență (INCDDD). Dar mărcile pot fi identificate și mai târziu, iar datele colectate de cercetători și cele extrase din raportările de capturi accidentale de către pescari contribuie la evaluarea rezultatelor acțiunilor de conservare și la îmbunătățirea metodelor folosite.
Dar șansele de supraviețuire ale sturionilor depind și de reducerea amenințărilor din mediul natural. Braconajul și capturile accidentale în timpul pescuitului altor specii continuă să reprezinte riscuri majore pentru sturioni. De aceea, LIFE-Boat4Sturgeon include și activități de colaborare cu pescarii și autoritățile din România, Bulgaria și Ucraina, pentru a contribui la protejarea exemplarelor sălbatice și a celor eliberate.
Refacerea populațiilor de sturioni nu poate fi măsurată doar prin numărul de pești care ajung în Dunăre. Adevăratul succes va fi atins atunci când suficient de mulți dintre aceștia vor supraviețui, vor ajunge la maturitate și vor contribui la apariția unor noi generații, fără intervenția omului.
Cei 3,000 de nisetri eliberați la Gruia în luna octombrie reprezintă încă un pas în această direcție. Un pas dintr-un proces de conservare care necesită timp, cercetare și cooperare între țările dunărene, dar care oferă acestor specii o șansă reală de recuperare.
Despre LIFE-Boat4Sturgeon
Proiectul LIFE-Boat4Sturgeon – ”LIFEBoat pentru salvarea a 4 specii de sturioni din Dunăre amenințate cu dispariția” – LIFE2021-SAP-NAT este derulat de Asociația WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură) în parteneriat cu Universitatea de Resurse Naturale și Științele Vieții din Viena – BOKU (beneficiar coordonator), Ministerul Federal al Agriculturii, Pădurilor, Regiunilor și Managementului Apelor din Austria, Comunitatea Viena, WWF Ucraina, WWF Bulgaria, Revivo, MATE și Plant Science and Biodiversity Centre SAS în perioada 2022 – 2030 și urmărește salvarea celor patru specii de sturioni care mai supraviețuiesc în Dunăre: nisetrul (Acipenser gueldenstaedtii), păstruga (Acipenser stellatus), morunul (Huso huso) și cega (Acipenser ruthenus).
Proiectul include reproducerea și creșterea sturionilor proveniți din populațiile dunărene, eliberarea juvenililor, monitorizarea populațiilor și acțiuni pentru reducerea amenințărilor la adresa acestora și este implementat cu sprijinul Programului LIFE al Uniunii Europene.
Pentru mai multe informații, vă rugăm să contactați:
Cristina Munteanu, Coordonator Național – sturioni, WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură), [email protected], +40730098710
Cristina Curelea, Specialist comunicare, WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură), [email protected], +40730098105