WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură) cere Ministerului Mediului Apelor și Pădurilor să respingă propunerea Comisiei Europene de a reduce statutul de protecție a lupului în temeiul Convenției de la Berna, pentru a transmite un semnal clar că UE își ia în serios angajamentele interne și internaționale de a proteja și crește nivelul biodiversității.
Așa cum se precizează în scrisoarea oficială trimisă în atenția d-lui Ministru Mircea Fechet de către Federația Coaliția Natura 2000, al cărei membru WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură) este, în prezent, nu există dovezi științifice care să susțină o astfel de schimbare de statut. Practic, nu există dovezi științifice care să ateste că extragerea selectivă, inclusiv vânătoarea controlată ar fi o soluție eficientă și durabilă pentru conflictele legate de animalele domestice provocate de carnivorele mari.
În 20 decembrie 2023, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a propus statelor membre UE să reducă nivelul de protecție a lupului în cadrul Convenției de la Berna, în ciuda lipsei dovezilor științifice care să susțină o astfel de mișcare.
Acordul Convenției de la Berna, cel mai vechi acord la nivel global în domeniul conservării naturii, este în vigoare din 1979. Acest instrument juridic fundamental reprezintă o bază definitorie a dreptului internațional ce a condus la crearea Directivei Habitate, piatra de temelie pentru activitatea de conservare a UE. Niciun fost președinte al Comisiei nu a propus vreodată într-un forum internațional scăderea nivelului de protecție a unei specii amenințate la nivel european.
Până în prezent, UE a respins propunerile de reducere a statutului de protecție a lupului în temeiul Convenției de la Berna în 2006, 2018 și 2022, deoarece nu exista o bază științifică justificată pentru a modifica acel statut de protecție. Până la momentul actual, nu există dovezi științifice care să justifice o schimbare în această poziție. Lupul se află într-o stare de conservare nefavorabilă în șase din nouă regiuni biogeografice ale UE, conform celei mai recente evaluări a stării de conservare bazată pe rapoartele statelor membre din 2022.
Protejarea lupilor în Europa nu este doar o chestiune de importanță ecologică, ci și o reflectare a angajamentului nostru față de conservarea biodiversității și a valorilor coexistenței și toleranței. Lupii sunt o parte integrantă a patrimoniului natural al Europei, jucând un rol vital în menținerea echilibrului ecosistemului și a biodiversității, iar întoarcerea lupului în părți ale Europei unde specia dispăruse este un succes considerabil de conservare care nu trebuie pus în pericol.
Specie-cheie în peisajul sălbatic, lupul se remarcă printr-un rol cu adevărat crucial în menținerea echilibrului delicat al ecosistemelor. Prin dieta și strategia lor de hrănire, lupii ajută la reglarea populațiilor de ierbivore (eliminând exemplare bolnave și slăbite de cerbi și căpriori) prevenind, astfel, pășunatul și consumul excesiv de muguri și lăstari, cauză a deteriorării pajiștilor și pădurilor. Acest lucru aduce beneficii altor specii, care se bazează pe același tip de vegetație, pentru hrană și habitat. Lupii reduc transmiterea bolilor, inclusiv zoonoze precum tuberculoza și previn răspândirea pestei porcine africane.
”În ultimele trei decenii, dezbaterea publică privind refacerea populațiilor de lupi în Europa s-a concentrat pe amenințările percepute la adresa siguranței umane. Contrar miturilor, dovezile științifice arată că lupii nu reprezintă un pericol pentru oameni: ei nu îi văd pe oameni ca pe o pradă și, în general, evită contactul cu oamenii, recunoscându-i pe aceștia drept o amenințare. Prezența lupului în peisajele europene a generat emoții negative, alimentate de preocupările legate de prădarea animalelor și competiția cu vânătorii. Cu toate acestea, realitatea este că prădarea are loc atunci când prada naturală lipsește sau când există o supraveghere sau o protecție inadecvată pentru animale”, afirmă Cristian-Remus Papp, Coordonator Departament Specii Sălbatice, WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură).
Evaluarea aprofundată de către Comisie în anul 2023 a situației lupului în UE a stabilit că daunele aduse animalelor de fermă rămân limitate: la scară largă, impactul lupilor asupra animalelor din UE este foarte mic. Având în vedere că în UE există 60 de milioane de oi, nivelul de prădare a oilor de către lup este de doar 0,065% pe an. Nivelurile de prădare sunt mai scăzute în zonele în care prezența carnivorelor mari a fost continuă, comparativ cu zonele în care acestea au dispărut și au revenit în ultimii 50 de ani. Disponibilitatea prăzii naturale, caracteristicile peisajului și utilizarea măsurilor de protecție influențează, de asemenea, incidența daunelor aduse animalelor.
”Discuțiile privind protecția vieții sălbatice din Europa sunt adesea influențate de anumite grupuri de interese (agricole și de vânătoare), aceste părți pretinzându-se vocea comunităților rurale, deși sondaje independente derulate în rândul comunităților rurale contrazic aceste voci. Politizarea statutului de protecție a lupului ne ridică serioase semne de îngrijorare cu privire la crearea unui precedent pentru toate speciile și habitatele din Europa și din afara teritoriului UE” a declarat Barbara Bendandi, Director de Conservare, WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură).
Rapoarte și studii recente asupra carnivorelor mari au concluzionat că măsurile preventive sunt cea mai eficientă modalitate de a reduce și de a evita daunele asupra animalelor, în timp ce extragerea selectivă și vânătoarea sunt, în general, ineficiente și, în unele cazuri, chiar contraproductive în atenuarea daunelor asupra animalelor domestice.
Succesul coexistenței între oameni și lupi a fost demonstrat în diferite regiuni europene prin măsuri preventive eficiente, cum ar fi instalarea diferitelor tipuri de garduri, achiziționarea de câini specializați de pază pentru animale și prezența ciobanului/a pazei de către om. Prevederile Uniunii Europene permit statelor membre să despăgubească pe deplin fermierii pentru daunele cauzate de animalele protejate (cum ar fi lupii) și să ramburseze integral costurile de investiții pentru măsurile preventive. Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) ar putea oferi, de asemenea, sprijin pentru coexistență, dar statele membre nu au folosit pe deplin această oportunitate de finanțare.
”Scăderea statutului de protecție a lupului ar însemna automat oprirea accesului la aceste despăgubiri, ceea ce subminează puternic eforturile de a pune în aplicare măsuri pentru realizarea coexistenței între lupi și comunitățile locale. Se creează percepția că vânarea lupului este o soluție pentru atacuri, în ciuda evidențelor științifice, în timp ce este clar că investiția continuă în măsuri preventive este singura modalitate eficientă de a rezolva conflictele dintre lup și animale” a declarat, în continuare, Cristian-Remus Papp, Coordonator Departament Specii Sălbatice, WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură).
Luarea deciziilor care nu se bazează pe știință creează un precedent îngrijorător și riscă să erodeze un proces decizional cu care europenii se pot mândri – acela ca instituțiile UE să convină asupra legislației pe baza științei, a intereselor cetățenilor și a analizei corespunzătoare a costurilor și beneficiilor legate de acțiune și inacțiune.
Dovadă a faptului că, în rândul comunităților rurale, există, de fapt, un grad ridicat de sprijin pentru protecția strictă a lupilor în UE, stă un sondaj independent, comandat de mai multe organizații de protecție a animalelor, care a fost realizat în noiembrie 2023 în 10 state membre, inclusiv România.
Cu toate acestea, unele grupuri de interese și politicieni preferă să vândă iluzia că problema poate fi rezolvată prin împușcarea prădătorilor naturali, mai degrabă decât prin folosirea sistemelor de sprijin existente, deși cei care trăiesc în prima linie sunt favorabili coexistenței cu speciile sălbatice.
”Noi, ca popor, avem o bogată istorie a conviețuirii cu această specie, reflectată în tradiții, în obiceiuri și, în primul rând, în simboluri culturale cu o mare încărcătură valorică, venind încă din etnogeneza noastră – dacă ne referim la steagul dacic sau la legenda întemeierii Romei. Cu siguranță, toate argumentele științifice, alături de toate convingerile conștiinței noastre colective ne cer să protejăm această specie, pentru a conserva biodiversitatea și pentru a oferi generațiilor ce vin șansa de a se bucura de bogăția și diversitatea naturii” a declarat Orieta Hulea, directorul național WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură).
WWF-România (Fondul Mondial Pentru Natură) îndeamnă toate părțile implicate să adopte o atitudine responsabilă, prin raportare doar la dovezile argumentate științific și să favorizeze aplicarea măsurilor preventive, încurajând, de asemenea, accesul la mecanismele de compensare a fermierilor pentru daunele provocate de lup, în continuare insuficient utilizate.
Pentru informaţii suplimentare vă rugăm contactaţi:
Cristian-Remus Papp, Coordonator Departament Specii Sălbatice, WWF România, [email protected], +40745.891.929
Diana Iancu, Manager de comunicare pentru conservarea speciilor sălbatice, WWF România, [email protected], +40757.176.467