Știm că te preocupă soarta pădurilor României. Cel mai probabil te numeri printre cei care au accesat aplicația Inspectorul Pădurii și au verificat dacă un transport de lemn este legal sau nu. Este foarte bine și te încurajăm să continui. Vrem însă să-ți explicăm de ce verificările tale nu au rezultatul dorit. Îți arătăm capcanele sistemului și vei înțelege ce ar trebui făcut.
Am analizat cifrele din martie 2019 comparativ cu martie 2020, când am fost cu toții blocați în casă și îngrijorările despre tăieri ilegale au luat-o razna (vezi infograficele). La o primă privire, putem observa că volumul de lemn tăiat oficial anul acesta este în scădere față de 2019. De vină sunt criza sectorului forestier, importurile de buștean și criza economică provocată de pandemie. De asemenea, se vede clar că societatea civilă a fost și este îngrijorată de accelerarea exploatărilor ilegale pe timp de pandemie, căci a verificat un număr semnificativ de transporturi în Inspectorul Pădurii.
Cu toate acestea, avem senzația că nimic nu s-a schimbat și că ilegalitățile continuă. Cum e posibil? O primă explicație este că operatorii își adaptează continuu modul de operare: dacă acum un deceniu dezgoleau versanți întregi fără acte, în ultimii ani au făcut transporturi multiple cu aceleași documente, iar astăzi folosesc, cel mai frecvent, metoda supraîncărcării.
Adică circulă foarte rar fără documente, deci nu-i poți identifica cu Inspectorul Pădurii, și își încarcă camioanele cu mai mult lemn decât au declarat în acte. Fraudează declarația privind cantitatea și proveniența lemnului și scapă basma curată pentru că autoritățile nu pot determina decât cu mare greutate ce volum de lemn se află într-un camion. Chiar și atunci când îi prind, nu îi pot sancționa decât cu amenzi contravenționale modice, care nu atrag răspunderea penală.
Ce putem face?
Această practică poate fi combătută eficient prin implementarea amprentei digitale unice a transporturilor. Amprenta este de fapt un sigiliu electronic care presupune o scanare a transportului de lemn și care criptează apoi modul unic în care încărcătura este așezată în camion. Folosește inteligența artificială într-un fel similar recunoașterii faciale și elimină subiectivitatea operatorului pentru a determina volumul lemnului. Orice altă așezare a lemnelor va putea fi astfel ușor semnalată chiar și de noi, societatea civilă.
Cifrele ne-au mai arătat și că mare parte dintre verificările făcute prin Inspectorul Pădurii au loc pe drumurile publice, unde foarte puțini transportatori riscă să circule fără acte. Dar, de fapt, ilegalitățile au loc pe traseul de la pădure până la primul depozit sau gospodării, de unde apoi lemnul se „albește” la o vânzare ulterioară și își pierde urma. Pe aceste drumuri forestiere și drumuri secundare, aflate în stare proastă și unde puțini oameni au acces cu mijloace normale de transport, ar trebui autoritățile să își focuseze controalele. Aici pot fi combătute în mod eficient ilegalitățile.
De ce nu functionează?
Dacă știm cum se fură și strategia prin care se fură, de ce nu vedem controale active ale autorităților în aceste zone de risc? Pentru că, din diferite motive, personalul cu atribuții de control evită să utilizeze instrumentul specializat dedicat lor, iwoodtracking, care este monitorizat și implică responsabilități. În schimb, aceștia se concentrează pe căutarea cioatelor marcate rămase în pădure în urma unei exploatări. Este un consum de resurse inutil și ineficient, pentru că cioatele nu ne spun nimic despre volumul de lemn exploatat.
Dacă autoritățile s-ar concentra pe cercetarea camioanelor care ies din pădure și ar avea la îndemână amprenta digitală pentru a verifica exact volumul de lemn transportat, atunci am putea discuta despre eficientizarea activităților de control.
Ce poți face tu, ca iubitor de natura? Dacă vrei ca verificările tale în Inspectorul Pădurii să fie eficiente, ar trebui să monitorizezi drumurile forestiere și/sau drumurile secundare, de la ieșirea din pădure până la primele depozite sau gospodării. Și să îți concentrezi eforturile în zonele de risc expuse tăierilor ilegale. Dar, chiar și în acest caz, eventualele controale nu vor avea rezultatul la care te aștepți dacă nu schimbăm legea, astfel încât să existe sancțiuni dure, care să descurajeze fenomenul. Altfel hoții de lemne se vor folosi cu încredere, în continuare, de această portiță legislativă care permite furtul cu acte în regulă.
Foto: Mihai Constantineanu