Tigrii de Sunderbans ar putea muri înecați, din cauza schimbărilor climatice

Una dintre cele mai mari populaţii de tigri de pe planetă ar putea dispărea până la sfârsitul acestui secol, ca urmare a creşterii nivelului mării cauzate de schimbările climatice, arată un nou studiu WWF(World Wide Fund for Nature), apărut în publicaţia Climate Change. Acest fenomen ar putea distruge habitatele tigrilor de pe coasta Bangladesh-ului, situate în pădurile de mangrove din Sunderbans.

“Dacă nu vom reuşi să găsim soluţii de adaptare la impactul schimbărilor climatice în regiunea Sunderbans, singura modalitate prin care tigrii ar putea supravieţui ar fi aceea de a purta un costum de scafandru”, a declarat Colby Loucks, Director adjunct de conservare în cadrul WWF SUA şi autorul principal al studiului intitulat“Creşterea nivelului mării şi tigrii: anticiparea impactului asupra pădurilor de mangrove din Sunderbans, Bangladesh”. “Creşterea nivelului mării preconizată pentru zona Sanderban ar depăşi cu siguranţă capacitatea tigrilor de a se adapta”, a adăugat Loucks.

Conform studiului, o creştere a nivelului mării cu 28 cm deasupra celui înregistrat în anul 2000 ar putea reduce habitatul tigrilor din Sunderbans cu 96%, ajungându-se astfel la mai puţin de 20 tigri cu posibiltate de împerechere, per total.

Tigrul este una dintre cele mai ameninţate specii de pe glob, estimându-se că mai există doar 3,200 de exemplare în sălbăticie. Oficiali din partea WWF susţin că ameninţările la adresa tigrilor bengalezi, precum şi a altor specii simbol din întreaga lume, subliniază încă o dată importanţa de a trece la acţiune în ceea ce priveşte reducerea gazelor cu efect de seră.

Regiunea Sanderbans ar putea dispărea definitiv

Dacă nu sunt luate măsuri urgente, regiunea Sunderbans, împreună cu fauna şi resursele naturale ce susţin milioane de oameni ar putea dispărea în următorii 50-90 ani, se mai menţioneză în studiu.

“Pădurea de mangrove în care trăiește tigrul bengalez, împreună cu gheaţa necesară supraviețuirii ursului polar reprezintă unele dintre mai ameninţate habitate, datorită creşterilor de temperatură preconizate pentru acest secol” a declarat Keza Chatterjee, Director al Programului de Schimbări Climatice din cadrul WWF SUA. “Pentru a evita o catastrofă ecologică de proporţii şi mai mari trebuie să reducem în mod considerabil emisiile de gaze cu efect de seră şi să ne pregătim pentru consecinţele schimbărilor climatice pe care nu am reuşit să le evităm.”

Pădurea Sunderbans, sit al patrimoniului internaţional UNESCO, împărţită de către India şi Bangladesh în zona deltei fluviului Gange, este cea mai mare pădure compactă de mangrove din lume. Mangrovele sunt găsite în regiunile dintre pământ si mare şi servesc nu doar ca loc de înmulţire pentru peşti, dar şi ca scut de protecţie a regiunilor de coastă împotriva dezastrelor naturale precum ciclonuri, valuri provcate de furtuni si vânt puternic.

Considerată habitat pentru o populaţie de 250-400 tigri, regiunea Sunderbans mai adăposteşte peste 50 de specii de reptile, 120 de specii de peşti pentru uz comercial, 300 de specii de păsări si 45 de specii de mamifere. Cu toate că numărul tigrilor din Sunderbans este incert, acesta ar putea reprezenta aproximativ 10% din populaţia totală de tigri de pe planetă.

Folosind cifrele preconizate de Grupul Interguvernamental de Experţi în Evoluţia Climei (GIEC) cu privire la creşterea nivelului mării, în cel de-al patrulea raport din 2007, autorii studiului menţionează că o creştere a nivelului mării cu 28 cm ar putea avea loc în 2070, moment în care supravieţuirea populaţiei de tigri ar fi improbabilă în regiunea Sunderbans. Cu toate acestea, cercetări recente sugerează faptul ca nivelul mării ar putea creşte într-un ritm mai alert decât se arată în studiul mai sus menţionat.

Populaţia de tigri ameninţată de braconaj şi pierderea habitatului

In plus faţă de schimbările climatice, tigrii de Sanderban, la fel ca orice altă populaţie de tigri din lume, sunt amenințați de braconaj şi de pierderea habitatului. Habitatul tigrilor a scăzut cu 40% în ultimul deceniu, aceştia ocupând momentan mai puţin de 7% din habitatul lor iniţial. Oamenii de ştiinţă se tem că ritmul alert al despăduririlor, precum şi braconajul scăpat de sub control ar putea contribui la extincţia unor populaţii de tigri, la fel cum s-a întamplat şi în cazul altor specii de tigru din Asia, precum tigrul de Java și Bali.

Tigrii sunt vânaţi pentru pieile si organelor lor, care sunt folosite în medicina tradiţională chineză. 2010, Anul Tigrului va marca un an important în ceea ce priveşte eforturile de conservare a tigrilor aflaţi în sălbăticie. Cu această ocazie, WWF va continua să joace un rol esenţial în implementarea de noi strategii îndrazneţe pentru a salva această minunată felina asiatică.

Studiul include şi următoarele recomandări

• La nivel local, guvernele şi cei ce administrează resursele naturale trebuie să ia măsuri urgente de conservare şi extindere a pădurilor de mangrove, în acelaşi timp concentrându-şi eforturile de prevenire a braconajului şi a vânătorii de tigri.
• La nivel regional, ţările învecinate trebuie să ia măsuri de creştere a depunerilor de aluviuni şi de întreţinere a cursurilor de apă înspre regiunile de coastă, cu scopul de a susţine agricultura şi alimentarea solurilor.
• La nivel global, guvernele lumii trebuie să ia măsuri mai puternice de a reduce emisiile de gaz cu efect de seră.

2010, Anul Tigrului, un an în care toate eforturile se concentreaza pe salvarea acestei specii

“Este demoralizant să-ţi imaginezi că pădurea Sunderbans, care în limba bengaleză înseamnă ‘pădure frumoasă’ ar putea dispărea secolul acesta, împreuna cu tigrii săi’, spune Loucks. “Sperăm ca în acest An al Tigrului, lumea işi va îndrepta atenţia spre a reduce ameninţările la adresa acestor fiinţe minunate şi pentru a se pregăti pentru consecinţele pe termen lung ale schimbărilor climatice”.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll to Top