În contextul schimbărilor climatice și al inundațiilor recente, WWF-România amintește importanța reconstrucției ecologice a zonelor de luncă, ca măsură de diminuare a pierderilor economice cauzate de inundații. În plus, refacerea zonelor umede din lungul și din Delta Dunării reprezintă și o metodă de dezvoltare sustenabilă a naturii și comunităților locale, pe termen mediu și lung. Astăzi, de Ziua Internațională a Dunării, este nevoie să începem să recuperăm ceea ce am pierdut în ultimii 150 de ani.
Până în anul 1990, lunca și Delta Dunării au suferit modificări majore prin îndiguirea și desecarea unor suprafețe inundate sau inundabile însemnate și transformarea lor în terenuri agricole cu soluri extrem de fertile datorită aportului de nutrienți adus de aluviunile Dunării. Mai mult de 80% din zonele umede au fost pierdute și, odată cu ele, serviciile pe care le furnizează: protecția împotriva inundațiilor, apă potabilă, lemn, biomasă, oportunități de turism și recreere, pește și alte surse de hrană.
„Când eram eu copil, ieșeau pescarii cu bărcile pline cu pește. S-a schimbat destinația acestei incinte îndiguite, au început amenajările pentru agricultură și de atunci s-a stricat tot. Nu mai avem nici păduri, nici baltă, nici apă, nici pește, nici faună, floră. Total s-a distrus”, ne-a povestit Ștefan Damian, locuitor al comunei Mahmudia, Tulcea.
În timpul ploilor abundente zonele umede din lunca inundabilă a Dunării ofereau un spatiu amplu de revărsare a apei, iar digurile nu pot face față mereu viiturilor Dunării. Zonele umede funcționează asemenea unor bureți naturali care absorb și eliberează lent apă de suprafață, ploaia, apa rezultată în urma topirii zăpezilor și, mai ales, excesul de apa în cazul inundațiilor. Arborii și vegetația ripariană contribuie, de asemenea, la încetinirea inundațiilor și distribuie apa mai lent pe toată suprafața zonei umede. Această capacitate de stocare a apei combinată cu încetinirea apelor, scade nivelul inundațiilor și reduce eroziunea.
Teritoriul României găzduiește ultimul sector al fluviului Dunărea neîntrerupt de baraje, sectorul Dunării Inferioare, între Porțile de Fier și gurile de vărsare ale deltei. Zonele inundabile cu ecosistemele acvatice ce se pot forma (lacuri, brațe laterale ale Dunării) sunt importante pentru depunerea icrelor de către pești și zone de cuibărit pentru numeroase specii de păsări migratoare. Astfel, zonele umede din lungul Dunării erau rezervoare importante de resurse naturale pentru localnici. Întreruperea legăturii fluviului cu lunca inundabilă, a dus la pierderea acestor beneficii oferite de natură și a determinat reducerea drastică a capacității de stocare a apei la inundații.
2000 de ha renaturate prin proiectele WWF, dar potențialul este de 20 de ori mai mare
Deși este un model replicabil de-a lungul Dunării, reconstrucția ecologică a fost realizată pe doar 5% din suprafețele cu potențial. În ultimii 10 ani, WWF-România a desfășurat proiecte de refacere și conservare a zonelor umede din lungul Dunării. Astfel, împreună cu parteneri și comunități locale, au fost renaturate aproximativ 2000 ha. În plus, lucrează pentru gestionarea înțeleaptă a zonelor umede existente, realizarea unor politici care să ia în considerare serviciile de mediu pe care le oferă aceste zone și schimbarea obiceiurilor de consum.
La confluența Olt-Dunăre au fost renaturate a 950 de ha de luncă în cadrul unui proiect desfășurat de-a lungul a patru ani. Astăzi Balta Geraiului este din nou casă pentru rața roșie și cormoranul mic, iar locuitorii din zonă au început să se bucure de avantajele pe care o astfel de zonă o poate aduce prin serviciile oferite de natură.
În Delta Dunării, o comunitate locală a susținut și dezvoltat un proiect de reconstrucție ecologică împreună cu WWF, la Mahmudia. Lucrările finalizate la sfârșitul anului trecut însumează o suprafață de 924 ha de teren agricol și sunt considerate un model care să propulseze refacerea luncii și a deltei.
Astăzi sunt în desfășurare sau în curs de realizare o serie de proiecte de renaturare a luncii Dunării la Gârla Mare și în alte zone dunărene din județul Olt și Delta Dunării. Acestea fac parte dintr-un proiect inițiat de WWF și Compania Coca-Cola. În următorii ani, WWF va lucra în Austria, Ungaria, Croația, Serbia, România și Bulgaria pentru reconstrucția zonelor umede din lungul Dunării, care ar face posibilă obținerea unei cantități de apă suficiente pentru a umple 4.800 de bazine olimpice, adică aproximativ a 12 milioane m3 de apă. Reconstrucția ecologică a zonei umede Gârla Mare va contribui la stocarea a peste 5 milioane de m3 de apă în timpul viiturilor de pe Dunăre și la refacerea și mentinerea biodiversității. În această zonă cuibăresc între 120 și 140 de perechi de cormorani pitici şi 120 de perechi de raţă roşie. În timpul perioadei de migraţie zona este străbătută de până la 800 de exemplare de cormoran pitic. În plus, situl este zonă preferată pentru cuibărire și hrană de multe alte specii de păsări protejate la nivel internațional, cum ar fi: stârcul galben, rața roșie, eretele de stuf, egreta mare, șoimul dunărean, codalbul și pelicanul comun.
Proiectele WWF de reconstrucție ecologică:
– Balta Geraiului: https://wwf.ro/ce_facem/dunrea_i_delta_dunrii/proiecte_finalizate/green_borders/
– Mahmudia: https://wwf.ro/ce_facem/dunrea_i_delta_dunrii/reco_mahmudia/
– Gârla Mare: https://wwf.ro/ce_facem/dunrea_i_delta_dunrii/impreun_pentru_dunre_un_proiect_wwf_coca_cola_/