Propunerile organizațiilor de mediu pentru revizuirea Planului Național Integrat Energie și Schimbări Climatice

Consultările publice pentru revizuirea Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC) s-au încheiat pe 15 martie. Documentul final care trasează planuri și măsuri concrete în domeniul energetic trebuie trimis la Comisia Europeană până în luna iunie. Organizațiile de mediu 2Celsius, Bankwatch, Declic, Greenpeace și WWF-România  au propus, printre altele, creșterea ponderii de energie regenerabilă la 41%, introducerea de ținte, politici și măsuri concrete pentru reducerea fenomenului de sărăcie energetică și revizuirea proiectelor pe bază de combustibili fosili. 

PNIESC revizuit trebuie să conțină o viziune integrată și consolidată a modului de implementare a tranziției energetice și climatice, mai ales acum când contextul geopolitic și succesiunea de crize evidențiază nevoia unui sistem energetic rezilient, accesibil și sustenabil.

În cadrul consultărilor derulate de Ministerul Energiei, organizațiile de mediu au semnalat o serie de inconsecvențe precum nealinierea la ținta recentă de energie regenerabilă agreată la nivel european de cel puțin 42,5%, dar și la alte planuri existente la nivel național precum strategia pe hidrogen, planurile de tranziție justă sau politica pentru mobilitate urbană. Din planul prezentat public în decembrie 2023 lipsesc și informații despre surse de finanțare și date concrete pentru unele dintre măsuri. 

În legătură cu energia regenerabilă, organizațiile au solicitat ca Guvernul să se apropie mai mult de recomandările Comisiei Europene, față de propunerea actuală de 36%, care este depășită. Acest lucru poate fi realizat prin susținerea comunităților de energie, mai multe investiții în rețele de transport și stocare, măsuri concrete pentru susținerea încălzirii din surse regenerabile, care sunt încă trecute cu vederea de către Ministerul Energiei. 

Organizațiile au recomandat reducerea utilizării combustibililor fosili în producția de electricitate și dimensionarea sistemului energetic după nevoile reale de consum. În prezent sunt planificați peste 4 GW în centrale cu gaz fosil, dar și extinderea rețelelor de gaze precum și un terminal GNL. Aceste proiecte vor duce la creșterea consumului de gaze, în timp ce la nivel european REPowerEU propune reducerea drastică a utilizării acestora prin înlocuire cu energie regenerabilă și eficiență energetică. În plus, în mixul energetic nu s-a luat în considerare diminuarea volumului de biomasa utilizat pentru producerea de energie electrică și termică ceea ce presupune continuarea presiunii asupra pădurilor, pierzând oportunitatea de a ne aduce mai aproape de targetul asumat pentru decarbonizare. 

O altă nevoie identificată este introducerea de ținte și politici specifice pentru atenuarea fenomenului de sărăcie energetică, precum susținerea renovării locuințelor și instalarea de surse regenerabile la locul de consum care vor reduce facturile gospodăriilor și vor contribui și la atingerea țintelor asumate de România. Astfel de măsuri nu sunt încă prevăzute, deși consumatorul vulnerabil este recunoscut prin lege încă din 2021. 

Din nefericire, actualul PNIESC continua să propună instalarea și punerea în funcțiune, până în 2030, a 8 proiecte hidroenergetice vechi și foarte controversate, care ar aduce o contribuție cumulată nesemnificativă în mixul energetic, de doar 304 MW. Organizațiile consideră că daunele provocate naturii în urma finalizării unor astfel de proiecte vor fi disproporționate raportat la beneficiile modeste aduse în sectorul energetic și solicită eliminarea lor din versiunea finală a PNIESC.

În domeniul transportului, organizațiile cer mai multă ambiție, având în vedere că se preconizează ca nivelul emisiilor să crească cu 41% până în 2030. Multe dintre măsuri nu includ obiective clare pentru 2030 și nici nu estimează emisiile evitate. Organizațiile propun măsuri care să descurajeze utilizarea mașinilor vechi, second-hand, reînnoirea parcului auto, încurajarea transportului public prin investiții și stabilirea unor ținte clare pentru tranziția la vehicule cu emisii zero sau reduse. 

Consultările cu publicul interesat în legătură cu revizuirea Planului Național Integrat Energie și Schimbări Climatice (PNIESC) s-au desfășurat în perioada 15 februarie – 15 martie. Calendarul acestor dezbateri a fost stabilit și în urma solicitărilor societății civile de organizare a unor consultări extinse cu toate părțile interesate. 

Procedura evaluării strategice de mediu (SEA), deși anunțată de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) anul trecut în decembrie, nu a progresat, Mai mult decât atât, la dezbaterile organizate de Ministerul Energiei, nu au participat reprezentanții MMAP pentru a putea prelua și ține cont de observațiile societății civile referitoare la îngrijorările legate de protecția mediului. 

Poziția comună a organizațiilor semnatare, cu mai multe detalii, poate fi accesată aici și poziția  WWF – România (Fondul Mondial pentru Natură) poate fi accesată aici.