WWF România și Rewilding Europe sunt încântați să anunțe succesul celei mai ample relocări de zimbri de la debutul inițiativei de resălbăticire a acestor animale și până acum. Cinci transporturi naționale și internaționale derulate în decursul a doar două săptămâni, cu implicarea a nouă grădini zoologice și rezervații din Europa, s-au încheiat prin eliberarea unui număr total de 23 de zimbri în două zone din sudul Carpaților. Aceste noi exemplare se adaugă celor aproximativ 30 aflate deja în libertate din sud-vestul Carpaților, ridicând numărul populației actuale la circa 53 animale.
O nouă zonă de resălbăticire a zimbrilor: un pas major către asigurarea unei populații viabile de zimbri în sudul Carpaților
Începând din 2013, WWF România și Rewilding Europe depun eforturi susținute pentru a atinge obiectivul comun de creare a unei subpopulații de zimbri liberi în munții Țarcu și Poiana Ruscă. Primele două eliberări de zimbri au avut loc în 2014 și 2015. În iunie 2016 și aprilie 2017, încă două eliberări de zimbri a avut loc ca parte a proiectului LIFE „Măsuri urgente pentru recuperarea populației de zimbru în România” finanțat de Comisia Europeană.
Acțiunea de reintroducere desfășurată luna aceasta a fost împărțită între cele două zone: 9 zimbri au fost aduși în zona deja populată din Munții Țarcu, lângă comuna Armeniș, și alți 14 zimbri, în noua zonă de reintroducere deschisă acum, în Munții Poiana Ruscă, în apropierea comunei Densuș.
După doi ani de pregătiri intense, autoritățile și comunitățile locale din Munții Poiana Ruscă au urat bun venit primilor zimbri. Noua zonă de eliberare din Munții Poiana Ruscă a fost selectată cu atenție de către echipele de experți de la Rewilding Europe și WWF România pentru a susține crearea unei noi populații de zimbri viabile din punct de vedere genetic și demografic în sud-vestul Carpaților. La începutul lunii mai, patru zimbri tineri cu vârste între doi și patru ani au călătorit 350 de kilometri din Rezervația Naturală Valea Zimbrilor, județul Brașov, către Poiana Ruscă și, respectiv, către Munții Țarcu. Acest lot reprezintă prima relocare de zimbri care a avut loc în interiorul României.
„Localizată de-a lungul unui coridor ecologic foarte important pentru viața sălbatică, noua zonă de eliberare din Poiana Ruscă reprezintă cel mai îndrăzneț pas făcut împreună de cele două organizații pentru a asigura condițiile unei conectivități și diversități genetice pentru două subpopulații de zimbri”, explică Marina Drugă, manager al proiectului LIFE Bison. „Acest lucru se poate întâmpla doar dacă specia este eliberată în mai multe zone, nu doar una singură”, subliniază ea.
Un continent unit pentru zimbru
După primele două transporturi naționale care au avut loc în 2 și respectiv 4 mai, a început seria transporturilor internaționale: în data de 10 mai, 12 zimbri veniți din trei rezervații din Germania: Bad Berleburg, Donaumoos și Springe Bison Reserve au făcut cunoștință cu noua lor casă lângă Densuș și au fost eliberați în Munții Poiana Ruscă.
Directorul rezervației Springe a coordonat operațiunile de transport în Germania, iar apoi a călătorit plin de entuziasm alături de zimbri, până la Densuș. „Am lucrat aproape toată viața mea în Springe. Această misiune a început pe când eu aveam nouă ani și vizitam pentru prima oară rezervația. Cea mai vie amintire pe care o am de-atunci este cât de tare m-a impresionat un zimbru care m-a privit direct în ochi. Este o satisfacție imensă să-i însoțesc pe zimbri noștri pe drumul către viața în libertate”, spune Thomas Hennig.
Ultimele două transporturi internaționale, din Germania și Italia, au sosit în data de 16 mai: patru zimbri de la grădina zoologică Tierpark Berlin, un zimbru din Rezervația Damerower și alți doi din Parco Natura Viva au ajuns la Armeniș și au fost eliberați în Munții Țarcu. Acest transport a încheiat maratonul relocărilor și a dat startul sărbătoririi a cinci ani de la începerea proiectului de către comunitatea locală din Armeniș.
„Sunt foarte mândru că particip la această relocare, o premieră pentru Tierpark Berlin”, spune Christian Kern, Director Adjunct la Tierpark Berlin. „Este minunat să văd că grădinile zoologice și proiectele de conservare lucrează din ce în ce mai mult împreună pentru a îmbogăți viața sălbatică”, adaugă acesta. „Vizitatorilor nu le place uneori să vadă animale în captivitate, dar ceea ce nu realizează ei este că noi adeseori eliberăm animale în natura sălbatică prin proiecte ca acesta din România”, spune și Caterina Spezio, Coordonatorul deepartamentului de Cercetare și Conservare în cadrul Parco Natura Viva „Oamenii au adeseori un impact negativ asupra naturii, dar această inițiativă demonstrează că ei pot să și ajute la restaurarea ei”.
Animalele au fost selectate cu atenție în funcție de bagajul genetic, vârstă sau sex, pentru a le oferi cele mai bune șanse de a se adapta și prospera în noul mediu. Zimbrii vor urma o perioadă de două luni de aclimatizare și vor fi apoi mutați în țarcuri din ce în ce mai mari înainte de a fi eliberați definitiv în sălbăticie. În această perioadă, zimbrii se vor adapta noii structuri sociale, habitatului, hranei și climei. Ei vor fi permanent monitorizați, inclusiv pe viitor, de către echipa de rangeri a proiectului, ca în cazul turmelor de zimbri eliberate anterior. Cinci dintre zimbrii nou-veniți au fost deja echipați cu zgărzi de monitorizare GPS.
Transport și eliberări fără probleme
Toate cele patru transporturi s-au derulat fără probleme și au fost făcute în prezența unui veterinar specializat și a experților de la Societatea Română de Sălbăticie. Zimbrii au fost examinați în mod regulat de-a lungul călătoriei pentru a li se asigura condiții optime. Echipa a făcut mai multe opriri pe drum pentru a adăpa zimbrii și a le verifica starea. Perimetrul din jurul zonei de aclimatizare unde au fost eliberați zimbrii a fost pregătit cu grijă în ultimele două luni, de către rangerii locali implicați în proiect.
„Iarna aceasta lungă ne-a împiedicat să începem pregătirile mai devreme de luna aprilie. Dar nu-i poți spune naturii ce să facă, așa că am avut o lună lungă de muncă intensă, în care am reparat gardurile electrice, țarcul și cei 15 kilometri de drum forestier”, spune Florin Hălăștăuan, ofițer de proiect LIFE Bison.
Împreună către o populație viabilă de zimbri
2018 a fost anul în care s-a închegat un grup divers de experți în resălbăticire, specialiști în zimbri și centre de reproducție a zimbrilor. Grădini zoo europene, rezervații internaționale de animale sălbatice, universități, parteneri locali și alți factori interesați au demonstrat că prin colaborare și implicare la toate nivelurile putem crea o subpopulație de zimbri liberi în sudul Carpaților. Pe 17 mai, toți acești parteneri s-au reunit la Borlova, pentru o conferință tehnică de o zi, pentru a discuta pașii următori și a trasa un plan strategic pentru întărirea acestei cooperări.
Sărbătorim 5 ani de resălbăticire a zimbrilor în România
Dincolo de impactul ecologic, reintroducerea zimbrului european are un impact profund asupra societății locale. Specia reprezintă o viziune mai largă pentru regiune, martor al modului în care natura și sălbăticia vor deveni motorul dezvoltării regionale, aducând o nouă perspectivă pentru comunitățile locale. Acest lucru a fost posibil prin eforturile comune de dezvoltare a unui program de ecoturism orientat către natură, de dezvoltare locală, educație, cercetare științifică, inovație tehnologică și eforturi de conservare de care beneficiază atât natura, cât și oamenii.
WEBSITE-uri
www.life-bison.com
www.rewildingeurope.com
www.wwf.ro
Youtube: www.youtube.com/user/RewildingEurope
Pentru mai multe informații nu ezitați să ne scrieți:
Mădălina Corciu | Coordonator Comunicare Proiecte | WWF România | Mob: +40 728 133 609 | [email protected] |
Marina Druga | Project Manager LIFE Bison | WWF România | Mob: +40 729 097 969 |[email protected] |
Mai multe informații despre inițiativă
Zimbri au revenit în libertate, dar sunt încă vulnerabili
Zimbrul european sau bourul este cel mai mare mamifer de pe continent. În trecut trăia liber, pe tot cuprinsul Europei, probabil cu excepția nordului Scandinaviei și zonelor sudice ale Peninsulei Iberice și Italiei. A fost vânat excesiv și în cele din urmă specia a dispărut din sălbăticie, în 1927. La acea vreme mai trăiau doar 54 de exemplare și acelea în captivitate. Eforturile de reproducere și reintroducere în sălbăticie – un proces de lungă durată, dar încununat de succes – au readus populația de zimbri în Centrul și Estul Europei. Populația globală de zimbri europeni este estimată astăzi la 6.083 de exemplare. Dintre acestea, 4.009 de exemplare trăiesc în turme libere, în sălbăticie, în vreme ce restul de 400 de indivizi trăiesc în semisălbăticie (sursa EBCC, 2015).
Veriga lipsă în ecosistem
Zimbrul european este un animal carismatic, cu o imagine distinctă în cultura și istoria României, iubit de public. Pentru refacerea ecosistemelor europene, precum Munții Țarcu sau Poiana Ruscă, este importantă readucerea acestui animal simbolic. Este o specie cheie pentru resălbăticirea și protejarea ecosistemelor de maximă importanță. Modul în care zimbrii pasc și se hrănesc ajută la menținerea unui mozaic de zone forestiere și pășuni, generând o mai mare variație și structură a peisajului. Zimbrul este o specie care va ajuta la menținerea coridoarelor ecologice de-a lungul lanțului carpatic și va fi un factor al proceselor naturale.
De ce în sudul Carpaților?
De secole, sudul Carpaților a fost una dintre cele mai importante regiuni pentru zimbri. Cu toate acestea, zimbrul a dispărut din zonă în 1762. Munții Carpați sunt o regiune prioritară pentru susținerea supraviețuirii zimbrului ca specie, deoarece habitatele de aici sunt relativ bine conectate.
Un parteneriat european la toate nivelurile
Amploarea și succesul acestei inițiative au fost posibile datorită sprijinului și implicării municipalității din Armeniș, a comunității locale, a Asociației Măgura Zimbrilor Armeniș (AMZA), a minicipalității Densuș, a Asociației proprietarilor de păduri și pășuni „DEMSUȘ”, a Administrației Naționale a Pădurilor – ROMSILVA, a Ocolului Silvic Teregova, a Academiei Române de Științe, a Ocolului Silvic regional Hunedoara, a Ocolului silvic privat Densuș, a Universităților de Medicină Veterinară din Cluj-Napoca și Timișoara, a Ministerului Mediului, a agențiilor de protecție a mediului, a Agenției Naționale pentru Ariile Naturale Protejate și a aproximativ 20 de grădini zoologice și rezervații din întreaga Europă. Au oferit sprijin și expertiză Dr Sebastian Cătănoiu și Dr Răzvan Dejeu, membri ai Centrului de Conservare a Zimbrului European (EBCC), care au fost implicați în prima inițiativă de reintroducere a zimbrilor în Parcul Natural Vânători Neamț din România.
Reintroducerea zimbrilor în sudul Carpaților a fost posibilă cu ajutorul proiectului LIFE Bison „Acțiuni urgente pentru refacerea populației de zimbri europeni în România”, finanțat de Comisia Europeană prin programul LIFE, dar și cu sprijinul generos din partea grădinilor zoologice și parcuri din Europa, pentru care suntem extrem de recunoscători.
Pașii următori ai inițiativei
Reintroducerea zimbrului european susține conservarea acestei specii umbrelă, așa cum este prevăzut în Planul de Acțiune asupra Speciilor al IUCN*. Este totodată parte a unei inițiative mai largi de reintroducere în România, în care Rewilding Europe and WWF România colaborează pentru a crea una dintre cele mai mari regiuni cu conectivitate crescută pentru viața sălbatică. O dată extinsă la o suprafață de 3 milioane de hectare, această regiune va cuprinde variate arii protejate și va oferi zimbrilor spațiul necesar pentru a-și găsi locul într-un mediu guvernat de procese naturale. Această regiune cuprinde 6 sit-uri Natura 2000 și este locul în care zimbrul european va putea juca un rol ecologic important în habitatul său natural.
Zimbrul european, o specie-cheie
Zimbrul este un animal impresionant, care cântărește peste o tonă și care, cu secole în urmă, trăia pe tot cuprinsul Europei. Contrar credinței populare, este un animal al zonelor deschise și semi-deschise, însă preferă și pădurile pentru adăpost și hrană în unele perioade ale anului. Zimbrul este un animal care se hrănește în special cu iarbă, însă paște și în zonele cu arbuști, mărăciniș sau copaci. Animalul consumă circa 60 de kilograme de vegetale pe zi și are din acest motiv un impact real asupra vegetației, facilitând apariția unui peisaj mozaicat. Pe lângă păscut, are obiceiul să tropăie în gropile cu noroi și să se rostogolească în gropile pe care le sapă cu copitele în nisip. Toate aceste lucruri sunt importante pentru varietatea ecosistemelor.
Este evident că zimbrul european este un inginer al ecosistemului, o specie cheie care joacă un rol important în peisajele naturale ale Europei și care facilitează existența unei largi varietăți de alte specii prin comportamentul său.
Nota pentru editor: IUCN – International Union for Conservation of Nature (Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii – www.iucn.org )