Suntem îngrijorați și întristați de pierderea vieților omenești cauzate de COVID-19. Gândurile noastre se îndreaptă către cei bolnavi sau care au pierdut pe cineva drag.
În acest context trist și apăsător, în care nu avem voie să ieșim pe teren, ne continuăm proiectele prin care vrem să includem, direct sau indirect, aproximativ 30.000 de hectare de păduri în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine.
Săptămâna trecută am participat virtual, alături de reprezentanți ai altor ONG-uri, universități si autorități, la ultima întâlnire a grupului de lucru online care a elaborat un ghid de bune practici necesar pentru a explica atât autorităților, cât și celor care redactează studiile, modul în care legislația din domeniu trebuie interpretată.
„Până acum exista riscul real ca multe proiecte legate de păduri virgine și cvasivirgine să fie respinse deoarece reprezentanții locali ale aceleiași autorități centrale aveau cerințe diferite, în funcție de propriile interpretări”, explică Radu Melu, managerul național al departamentului de păduri din cadrul WWF România.
Ghidul, emis de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, clarifică, într-adevăr, mai multe aspecte. Elimină posibilitatea ca anumite criterii legate de vârsta arborilor, structura pădurilor sau de cantitățile de lemn mort din păduri să poată fi interpretate greșit. Procesul se fluidizează prin faptul că, de acum înainte, autoritățile pot face observații asupra studiilor și pot solicita refacerea lor doar o singură data. Până acum exista riscul ca un studiu să fie refăcut și de patru-cinci ori.
Există însă două aspecte care ne îngrijorează și care pot duce chiar la blocarea anumitor studii și la imposibilitatea introducerii în Catalog al anumitor păduri.
- Primul se referă la necesitatea de a anexa la studiu dovezi clare că nu s-au efectuat lucrări în aceste păduri în ultimii 30 de ani. În unele cazuri astfel de date nu mai există sau, în viarianta în care ar exista, sunt extrem de dificil de obținut.
- Al doilea aspect se referă la necesitatea de a anexa copii xerox ale unor părți din hărțile amenajamentelor silvice. În acest caz, problema e că cei care fac studiile trebuie să depună un efort inutil și să meargă personal la diferitele Ocoale Silvice din țară cu care lucrează, să solicite aceste hărți.
- Soluția ar fi ca autoritățile de la București, care au acces direct la aceste informații prin reprezentanții lor din teritoriu, să facă singure aceste verificări. Sau ca autoritățile să accepte printuri pe baza informațiilor GIS (Sistem Informatic Geografic) ale planurilor de management forestier, la care cei care fac studiile au acces.
WWF a finalizat deja studiile pentru 15.000 de hectare de păduri virgine și cvasivirgine în județele Caraș-Severin, Vâlcea, Suceava și Bacău. Proiectele sunt depuse și așteaptă aprobare. Urmează, împreună cu alți parteneri, să depunem proiecte pentru a include în Catalog încă 15.000 de hectare de păduri din județele Caraș-Severin, Dâmbovița, Prahova, Buzău și Vrancea.
Până în prezent, WWF a reușit să includă în Catalog aproximativ 13.000 de hectare de păduri fie direct, prin amenajamente silvice, fie indirect, prin realizarea unor studii. Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine cuprinde peste 30.000 de hectare de păduri.