Dezastrul ecologic din Ungaria – ce pericol planează asupra Dunării?

WWF îşi exprimă îngrijorarea cu privire la efectele pe termen lung asupra mediului, cauzate de recentul accident ecologic din Ungaria. Ca urmare a dezastrului din Ungaria, ţară aflată în baziul Dunării, specialiştii în conservare din regiune vorbesc despre modul în care s-ar putea răspândi poluarea, precum şi despre resursele naturale care vor fi afectate, în situaţia în care fenomenul poluării nu va fi controlat.

Gábor Figeczky, CEO WWF Ungaria

În acest moment este imposibil de estimat dimensiunea dezastrului şi a pagubelor aduse naturii. Ne aşteptăm la pagube ulterioare asupra faunei şi florei, deoarece substanțele folosite în operaţiunile de salvare şi de neutralizare a apei alcaline sunt toxice, la rândul lor. Unele animale şi plante mor pe loc, pe când altele vor trebui să suporte consecinţele pe termen lung ale intoxicării cu metale grele, pe măsură ce noroiul roşu se va depune în organism. Totuşi, în acest moment nu există informaţii cu privire la concentraţia de metale grele din noroiul roşu provenit din rezervorul fabricii.

Orieta Hulea, Coordonator Regional Program Dunăre în cadrul WWF

Chiar și în cazul în care concentrația elementelor toxice care ajung în Dunăre este redusă, există pericolul acumulării acestor elemente în sedimente, unde pot persista o perioadă mai lungă de timp. Organismele acvatice (de exemplu nevertebrate) care populează aceste sedimente sunt cele mai expuse, fiind în contact direct cu acestea. La rândul lor, organismle acvatice constituie o sursă importantă de hrană pentru organisme superioare, cum sunt peștii, ducând astfel la acumularea elementelor toxice în lanțul trofic, în final existând riscul contaminării populației umane.

Goran Sekulic, Institutul de Conservare a Naturii din Serbia

Dunărea uneşte Serbia şi Ungaria. În funcţie de cât de bine va fi controlată poluarea, cele mai vulnerabile zone din Serbia, în momentul de faţă, sunt zonele inundabile din lungul Dunării. Acest lucru înseamnă că mai multe rezervaţii naturale vor fi afectate, inclusiv Rezervaţia Naturală Specială de la Gornje Podunavlje, care este şi sit Ramsar, una dintre marile zone inundabile de la graniţa Ungariei cu Croaţia. Împreună cu Parcul Naţional Dunăre-Drava din Ungaria şi Parcul Naţional Kopacki Rit din Croaţia, rezervaţia de la Gornje Podunavlje este una dintre cele mai mari și mai bine conservate zone de lunci inundabile din Europa şi cu siguranţă o zonă cu o biodiversitate importantă. Alte două parcuri naturale se află în lungul Dunării: Fruska Gora în Voivodina şi Djerap în zona Carpaţilor.

Ivan Hristov, Coordonator Programe Dunăre în cadrul WWF Bulgaria

Cele mai importante zone din Bulgaria din punct de vedere ecologic sunt Insula Belene din Parcul Natural Persina şi mlaştina Kalimok. În aceste zone, foste păduri inundabile şi alte zone umede sunt reconstruite din punct de vedere ecologic, prin reconectarea lor cu Dunărea, creând astfel zone importante pentru hrănire şi înmulţire pentru floră şi faună. Daca poluarea nu va fi controlată, este foarte probabil ca aceste spaţii naturale să fie afectate. Parcul Natura Persina şi împrejurimile sale reprezintă zone protejate compuse dintr-o serie de lacuri, mlaştini şi păduri inundabile pe care WWF şi partenerii săi le-au cuprins în proiectele de conservare din ultimii 10 ani. Zonele de mlaştină vor fi cel mai puternic afectate, din cauza infiltrării metalelor grele în apa stătătoare, urmând ca acestea să devin, în timp, parte din sedimentele acumulate pe fundul mlaştinii.

Misha Nesterenko, WWF Programul Dunăre-Carpaţi, Manager de proiect – Delta Dunării

Accidentele ecologice precum cel din Ungaria pot afecta în mod considerabil nu doar ecosistemele din deltă, ci şi toate eforturile de conservare ale WWF, care sunt puse astfel sub ameninţare, accidentul fiind unul dintre cel mai mare dezastre de mediu din ultimul deceniu, după deversarea cianurilor de la Baia Mare. Dacă poluanţii ajung în zonele inundabile ale Dunării va fi foarte greu să-i îndepărtăm, aceştia ameninţând viaţa de aici, mai ales din cauza inundaţiilor de toamnă care facilitează acumularea de elemente toxice. Mai mult, mecanismele de compensare a impactelor transfrontaliere asupra Dunării nu sunt aplicate. În cazul în care nu vor fi luate măsuri eficiente și elementele toxice vor ajunge în Deltă, există riscul ca acestea să se acumuleze și să afecteze nu doar flora, ci și peștii și păsările. Acest lucru ar putea pune în pericol starea ecosistemelor Deltei, dar și viitorul comunităților locale.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll to Top