Pe baza unor mostre de carne sau caviar recoltate în paralel cu acest sondaj al WWF și analizate ADN, singurele zone unde au fost descoperite produse din sturion sălbatic au fost cele din preajma brațelor Dunării, acolo unde acționează așa-zișii „pescari de pe marginea drumului” care vând produse direct, fără acte de proveniență.
De altfel, din datele oficiale ale Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, în primele 9 luni ale anului 2019 au fost confiscate sau ridicate în vederea stabilirii provenienței 9,3 kg de sturion, în ciuda interdicţiei la pescuit pentru aceste specii (în vigoare până în aprilie 2021).
Raport: Retailer-ii cunosc legislația și o respectă
3 supermarketuri, un restaurant și un hotel au răspuns, în perioada iulie-septembrie 2019, unui chestionar de evaluare întocmit de WWF în cadrul unui proiect european* care vizează stoparea baconajului și a comerțului ilegal cu produse provenite de la sturion. Chestionarul a inclus mai multe întrebări legate de procedura de achiziție a produselor vizate, dar și de cunoștințele avute în legătură cu starea actuală a sturionilor sălbatici din țară, cu motivele pentru care aceștia sunt în pericol de dispariție sau cu prohibiția la pescuit pentru aceste specii.
Toți cei cinci respondenți (100%) au fost conștienți de interzicerea comerțului cu carne sau caviar de sturion sălbatic din râurile sau mările naționale din România (întrebarea nr. 22). Unul dintre ei a oferit un răspuns mai complex: „Conform cunoștințelor noastre și în conformitate cu legislația națională, este infracțiune vânzarea sturionilor capturați în habitatele naturale din România, precum și orice alte produse de sturion, fără respectarea cerințelor legale (cu excepția acelor sturioni din acvacultură pentru care originea trebuie dovedită prin documente și mărci legale). Înțelegem că comerțul cu sturionii și caviarul sturionilor este permis numai dacă provin din acvacultură și dacă vânzătorul are documentele legale care să dovedească originea. Pescuitul de sturion a fost interzis pentru prima dată în 2006, timp de 10 ani. Interdicția a fost prelungită cu încă cinci ani.”
Legat de motivele pentru care sturionii se află pe lista speciilor aflate pe cale de dispariție, reprezentanții comercianților au enumerat pescuitul excesiv din anii anteriori, dar și cererea mare de caviar și de produse din carne de sturion de pe piață (80% dintre respodenți au considerat că acestea sunt cele mai mari amenințări la adresa speciilor). Majoritatea celor chestionați (60%) a pus pe lista amenințărilor majore poluarea apelor, dar și pescuitul accidental al acestor specii și distrugerea habitatelor/ construcția de hidrocentrale.
Întrebați ce fac companiile pe care le reprezintă pentru a proteja sturionii, răspunsurile au vizat aceeași soluție – comercializarea de produse din acvacultură, corect etichetate. „Vindem doar produse din sturion de acvacultură”. „ Nu vindem sturioni braconați”. „Ne asigurăm că facem un comerț sustenabil de caviar, cu produse care respectă normele legale de etichetare”.
Studiul de piaţă răspunde Obiectivului 6 din „Planul de Acțiune pentru conservarea sturionilor (Acipenseridae) din Bazinul Dunării” și anume își propune să investigheze comerțul cu caviar inclusiv lanțul de custodie dintre pescari, restaurante și exportatorii produselor provenite de la sturioni (Acțiunea 6.5) precum și implementarea sistemului universal de etichetare (Acțiunea 6.3) impus de Convenția privind comerțul internațional cu specii sălbatice de faună și floră (CITES).
44 de mostre de caviar și carne de sturion analizate ADN
Activitatea a implicat investigatori sub acoperire care au vizitat magazine, restaurante, piețe, vânzători ambulanți și ferme de sturioni din România, pentru a cumpăra caviar și carne de sturion. Ancheta a avut loc în perioada octombrie 2016 – octombrie 2018, concentrându-se, în special, pe perioadele în care cererea sau oferta ating cote maxime (spre exemplu, în timpul migrației de primăvară și toamnă pentru caviarul sălbatic, Crăciunul şi Anul Nou).
Mostrele au fost obținute de la furnizori și li s-a efectuat o analiză ADN pentru a determina specia și analize de izotopi pentru stabilirea originii (W/Wild/Sălbăticie și C/Culture/ Acvacultură). Per ansamblu, rezultatele analizei sugerează faptul că în România încă există pescuit ilegal de sturioni şi comerţ cu caviar ilegal și cu produse provenite din sălbăticie, în ciuda interdicţiei la pescuit (în vigoare până în aprilie 2021).
În total, au fost colectate 44 de mostre de caviar și carne de sturion, din supermarketuri, piețe, restaurante, ferme și de la vânzători ambulanți (intermediari). Rezulatele-cheie ale studiului sunt:
- S-a demonstrat că o mostră de caviar și 12 de carne au provenit de la sturioni sălbatici (fiind așadar ilegale); 11 mostre de carne provenind de la aceeași specie, adică cegă (Acipenser ruthenus)
- 1 probă de caviar nu era etichetată deloc;
- 8 mostre de caviar nu au avut etichetele conforme cu normele impuse de Convenția CITES, adică nu sigilau containerul primar și/sau nu conțineau caviar din specia sau țara menționată pe etichetă;
- 2 mostre de carne nu proveneau de la sturioni ci de la alte specii (somn, șalău de Nil) dar au fost vândute drept carne de sturion.
Mostrele obținute demonstrează încălcări clare ale sistemului de etichetare impus de Convenția CITES precum și ale Regulamentului de Comerț cu Specii Sălbatice a Uniunii Europene și faptul că pe piață se oferă spre vânzare caviar și carne provenite de la sturioni sălbatici.
*Despre proiect
Proiectul LIFE 4 Danube Sturgeons („Protecția durabilă a sturionilor din bazinul inferior al Dunării prin prevenirea și combaterea braconajului și a comerțului ilegal de animale sălbatice”) urmărește o îmbunătățire a condițiilor sturionilor din Dunăre, prin lucrul cu grupuri-țintă cheie: reprezentanți ai autorităților legale, membri ai comunităților de pescuit și comercianți cu amănuntul.
Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană, prin programul LIFE al Comisiei Europene și coordonat de WWF Austria și se desfășoară în perioada octombrie 2016 – decembrie 2020, în Bulgaria, Germania, România, Serbia și Ucraina. Acesta este o continuare a unui proiect LIFE anterior, care a fost implementat în Bulgaria și România.