Impactul dezvoltării infrastructurii asupra ecosistemelor și a biodiversității este astăzi foarte evident. Drumurile reprezintă primele ramificații ale expansiunii umane, determinând defrișări și degradări ale peisajului, deschizând opțiunea de transformare a mii de hectare de habitate anterior intacte pentru extinderea agriculturii, construcția de așezări umane, exploatarea și comerțul cu animale sălbatice și creșterea riscului de boli zoonotice.
În acest context, 24 de organizații din sectorul public și privat s-au reunit în 2020 pentru a crea Coaliția pentru Infrastructură și Natură, pentru a organiza o serie de discuții în cadrul unor webinarii cu scopul de a consolida eforturile țărilor de a îndeplini obiectivele anterioare și de a lua angajamente mai ferme pentru atenuarea schimbărilor climatice și a pierderii biodiversității, inclusiv la reuniunile Congresului Mondial al IUCN pentru Conservare, la cea de-a 15-a Conferință a părților interesate (COP 15) a Convenției privind diversitatea biologică (CBD) și la cea de-a 26-a Conferință a părților interesate (COP 26) a Convenției-cadru privind schimbările climatice (UNFCCC). Obiectivele proiectului SaveGREEN, care se desfășoară și în două zone pilot din România, au fost susținute de reprezentanți ai WWF-CEE.
Dezvoltarea infrastructurii este un factor semnificativ care contribuie la pierderea biodiversității. Până în prezent, drumurile au tăiat deja ecosistemele terestre din întreaga lume în peste 600 000 de petice individuale, majoritatea cu o suprafață mai mică de un kilometru pătrat și doar 7% mai mari de 100 km pătrați. Coliziunile dintre animale și vehicule din întreaga lume cauzează daune de miliarde de euro în fiecare an și reprezintă o cauză principală a mortalității animalelor sălbatice în multe țări. Această dezvoltare a infrastructurii și atribuirea de noi utilizări terenurilor odată sălbatice contribuie la efecte profunde asupra planetei: biodiversitatea acvatică a scăzut cu peste 80 %, iar biodiversitatea terestră cu cel puțin 70 % din anii 1970, conform Living Planet Index.
Lumea se confruntă cu mai multe crize simultane: pandemia COVID-19 și criza economică rezultată, pierderea biodiversității și schimbările climatice. Pe parcursul anului trecut, a devenit evident că locul dezvoltării infrastructurii în salvarea și stimularea economică este esențial pentru a determina dacă țările pot îndeplini în mod eficient obiectivele naționale și globale de sustenabilitate. Valul de investiții care se apropie demonstrează oportunitatea de a schimba cursul lucrurilor: conform Global Infrastructure Outlook publicat de Oxford Economics, se estimează că până în 2040 este nevoie de o investiție de 95 000 de miliarde de dolari în noi infrastructuri pentru a satisface cererea globală de creștere, dublu față de ceea ce exista în 2012. Este necesară o schimbare de paradigmă în direcția unor politici care să sprijine planificarea cuprinzătoare, decarbonizarea rapidă și conservarea ecosistemelor pentru a asigura investiții în infrastructuri rezistente care să valorifice potențialul puternic al soluțiilor bazate pe natură. Această schimbare trebuie să aibă loc în toate spectrele societății, inclusiv în sectoarele privat, financiar și public.
Pentru a sensibiliza factorii de decizie politică și pentru a oferi recomandări pentru sectorul privat, financiar și public, precum și pentru alți factorii interesați cu privire la impactul dezvoltării infrastructurii asupra biodiversității, Coaliția pentru Infrastructură și Natură a organizat o serie de 6 webinarii care abordează biodiversitatea, capitalul natural și serviciile ecosistemice, precum și schimbările climatice în toate etapele ciclului de viață al infrastructurii. Temele comune, inclusiv barierele, oportunitățile și soluțiile, precum și recomandările pentru factorii cheie în cadrul viitoarelor discuții politice au fost rezumate într-o pubclicație disponibilă în mod gratuit în limba engleză online .
În acest raport, membrii coaliției au identificat patru teme transversale principale care au reieșit din cele șase sesiuni de discuții:
- Date și standarde;
- Conștientizare, capacitate tehnică și know-how;
- Colaborare și abordări participative;
- Stimulente politice și de reglementare.
Aceste patru domenii prezintă oportunități clare și strategice pentru soluții și investiții specifice din partea comunității internaționale. Acestea au fost cuprinse într-o serie de recomandări (pentru mai multe detalii privind recomandările individuale, vă rugăm să consultați documentul complet):
Date și standarde:
Investiții în dezvoltarea de date la nivel național;
Promovarea colaborării;
Promovarea, armonizarea și extinderea rapidă a standardelor de măsurare a biodiversității.
Conștientizarea, consolidarea capacităților și cunoștințele tehnice:
Creșterea investițiilor în proiecte-pilot de tip „gold standard”;
Crearea de noi programe de certificare avansată în domeniul ingineriei și arhitecturii și actualizarea celor existente;
Extinderea și creșterea finanțării pentru programele existente de transfer de cunoștințe, schimb și consolidare a capacităților.
Colaborare și dezvoltare participativă:
Extinderea și reproducerea exemplelor actuale de succes ale colaborării dintre sectorul public și cel privat;
Standardizarea normelor pentru participarea activă a tuturor părților interesate;
Stabilirea unor mecanisme de coordonare între departamentele guvernamentale care au în prezent mandate multiple, adesea conflictuale, pentru supravegherea infrastructurii.
Stimularea politicilor publice și de reglementare:
Utilizați ca model taxonomia europeană sau standarde similare;
Actualizarea codurilor și a manualelor de inginerie pentru a încorpora în planificarea și proiectarea infrastructurii indicatori de performanță pentru conectivitatea ecologică și furnizarea la scară largă de soluții bazate pe natură;
Modificarea politicilor de selectare a proiectelor finanțate din fonduri publice și naționale și a politicilor de achiziții publice pentru a impune contabilizarea costurilor totale;
Sprijinirea tuturor țărilor în vederea evaluării și planificării spațiale a angajamentelor consolidate de conservare și Nature-based Solutions ca parte a dezvoltării durabile a infrastructurii;
Creșterea semnificativă a porțiunilor din pachetele de stimulare a redresării ecologice dedicate dezvoltării infrastructurii decarbonizate, reziliente și pozitive pentru natură.
Este esențial ca dorința și capacitatea de schimbare să fie transmise în toate segmentele societății. Provocările legate de pierderea biodiversității la nivel mondial și de schimbările climatice nu pot fi abordate de un singur sector sau de o singură regiune geografică. Colaborarea transfrontalieră, sectoarele economice, între instituțiile publice și private și între membrii publicului larg este esențială. Din acest motiv, seria de webinarii a urmărit să se adreseze unei game largi de factori cheie din diferite regiuni ale lumii. Deși mai este încă un drum lung de parcurs pentru a ajunge la o reprezentare proporțională, multe regiuni și sectoare au fost totuși bine reprezentate în rândul celor aproximativ 2000 de participanți, după cum se poate vedea în figura de mai jos:
Proiectul SaveGREEN contribuie în mod direct la obiectivele identificate de Coaliția pentru Infrastructură și Natură, prin încurajarea colaborării intersectoriale, consolidarea capacităților tehnice prin intermediul atelierelor și crearea de instrumente dedicate pentru replicarea proiectelor pilot și extinderea rezultatelor prin îmbunătățirea politicilor publice în regiunea Munților Carpați. Cu toate acestea, deoarece suntem direct dependenți de evoluția globală, privim cu multă atenție reuniunea COP 15 a Convenției pentru Biodiversitate de la Kunming, care va avea loc în lunile următoare, pentru a vedea dacă și cum recomandările Coaliției pentru Infrastructură și Natură vor fi reflectate în noul cadru global pentru biodiversitate post-2020.
ACCESEAZĂ DETALII DESPRE PROIECTUL SAVEGREEN
DESCOPERĂ PROIECTUL PE PAGINA INTERREG
Proiectul SaveGREEN „Protejarea funcționalității coridoarelor ecologice de importanță transnațională din bazinul Dunării” este co-finanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR).
Website: http://www.interreg-danube.eu/approved-projects/savegreen
Buget total: 2 681 728,70 euro
Contribuția FEDR: 2 279 469,36 euro
Autor: Christophe Janz, WWF-CEE | Contribuție: Hildegard Meyer, WWF-CEE | Traducere: Bianca Ștefănuț, WWF România
