Modul de hrănire al celui mai mare mamifer terestu din Europa influențează atât celelalte specii de animale cât și plantele și oamenii. Ei au fost supranumiți arhitecți peisagiști și pompieri naturali pentru că îndeplinesc funcții esențiale pentru protejarea și creșterea biodiversității dintr-un areal vast de păduri și pajiști. Împreună putem să îi cunoaștem mai bine și să îi sprijinim pentru a ne bucura de beneficiile naturii.
Hrana zimbrilor și impactul pozitiv asupra mediului
Zimbrul poate consuma în medie 32 kg de hrană pe zi! Modelează peisajul folosind apetitul mare pentru iarbă, scoarță de copac și puieți și corpul său uriaș creând zone deschise în pădure, căi de access și hrănire pentru alte erbivore mai mici, cum ar fi căprioara, cerbul, mistețul. Pe urmele erbivorelor pășesc apoi carnivorele mari precum ursul, lupul și râsul.
Zimbrul, fiind un rumegător, folosește o gamă variată de hrană vegetală, având capacitatea de a digera lignina, mai dezvoltată decât la alte ungulate, fiind o adaptare a speciei la viața de pădure. Dieta este alcătuită din specii de plante accesibile în condiții naturale. Primăvara preferă mugurii și lujeriii tineri ai arborilor și arbuștilor, preferând salcia, carpenul și plopul tremurător. Vara consumă ierburi suculente, în special până în perioada înfloririi, lăstarii și frunzele tinere, părți din arbori și arbuști. În timpul iernii crește consumul de lăstari, semințiș și coajă de copac (între 20 și 60%), preferând coaja de carpen, frasin și salcie căprească.
Prin consumul de scoarță de copaci și creerea de ochiuri de pădure, zimbrii sunt „pompieri” naturali, Previn disperasarea posibilelor incendii și sunt indispensabili pentru refacerea pădurilor și pajiștilor.
Ei împrăștie peste 200 de specii de plante, fapt ce ajută la creșterea biodiversității florei și sporește numărul polenizatorilor. Peste 596 de animale nevertebrate și vertebrate beneficiază din urma prezenței zimbrului conform Peolarends et al. (2012).
Perioade de adaptare la hrana din sălbăticie
Toți zimbrii reintroduși în Carpații Meridionali trec printr-o perioadă de aclimatizare la noul mediu și climata locală înainte de a fi eliberați. Unele animale își recapătă instinctele de supraviețuire mai încet decât altele în funcție de frecvența interacțiunii lor cu oamenii și de obiceiurile de hrănire dobândite în fostele rezervații.
Zimbrii, precum multe alte specii, depid de sărăriile naturale pentru a se alimenta cu sarea și mineralele necesare digestiei. Fiindcă este nevoie de timp pentru a le găsi în natură după ce au fost eliberați, rangerii amplasează în locuri des frecventate sare mineralizată și vitaminizată
„După primul an în libertate putem observa cum devin independenți. Este o bucurie să cercetezi și analizezi datele din teren, ce tipuri de arboti sunt preferați, care habitat este frecventat și în ce anotimp.” ne spune Matei Miculscu, ranger în Măgura Zimbrilor Armeniș. „Dar cel mai mult ne bucură când ne simt prezența și fug! Este fix ceea ce dorim! Revenirea la sălbăticie!” mai adaugă Matei.
Zimbrii, precum toate animalele sălbatice ajung să încerce și din hrănitorile montate de vânători. Este important de reținut că porumbul, deși o gustare interesantă, acesta nu poate fi procesat in totalitate de sistemul digetiv al zimbrului si nu asigură energia necesară supraviețurii acestuia.
Interesant! Zimbrii au fost surprinși consumând iarbă, alături de porci mistreți și un căprior, fără teamă, ceea ce ne spune că animalele împart cu drag hrana
Hrănirea în condiții excepționale
Specialiști precum Dr. Rafał Kowalczyk, co-autor al noii evaluări care a eliminat zimbrul de pe lista speciilor vulnerabile, și membru al Grupului de specialiști în zimbri IUCN SSC, subliniază nevoia ariilor protejate care includ o diversitate de habitate: păduri și pajiști care ar oferi zimbrilor hrana și teritoriul necesar, sau hrănirea suplimentară în condiții extreme, pentru a menține zimbri departe de terenurile cultivate.
Zimbrii din libertate s-au adaptat bine condițiilor de iarnă, dar iernile aspre, în care zăpada este din abundență, reprezintă în continuare o amenințare pentru supraviețuirea celor mai fragili sau recent reintroduși în sălbăticie și neexperimentați, datorită faptului că mai multe generații au fost ținute în grija omului.
Rangerii LIFE Bison urmăresc deplasările grupurilor cu ajutorul colarelor GPS, monitorizează starea lor de sănătate și observă dacă există indivizi care sunt în dificultate, atunci intervin cu hrană suplimentară. Fânul este cumpărat de la gospodarii din comunitățile locale, iar câțiva localnici, înțelegând și urmând datini străbune au lăsat și livezile cu pomi vechi în folosul animalelor sălbatice.
Zimbrii, vecinii din sălbăticie
Zimbru este o specie sălbatică, iar ca oricare alta (urs, lup, râs, cerb etc.) nu cunoaște granițele sau regulile impuse de oameni. Pentru a păstra o relație armonioasă încercăm să adoptăm soluții preventive precum hrănirea în timpul iernilor aspre, instalarea de garduri electrice, utilizarea gardurilor virtuale care semnalizează prin SMS prezența zimbrilor în zonele de risc, grupuri de intervenție pentru alungare în situații delicate sau tranchilizarea și mutarea indivizilor în situații extreme.
Accesul la informații corecte și utile pentru întreaga comunitate, de la fermieri la copii și autoritățile locale este important pentru a înțelege nevoile și păstra respectul dintre oameni și zimbri.
Vă invităm să revizuiți cu atenție și entuziam următoarele materiale concepute de echipa proiectului LIFE Bison, și finanțate cu sprijinul Comisiei Europeane prin programul LIFE:
- O scurtă animație concepută pentru toate vârstele, comunități și turiști, care explică cum ne comportăm în preajma zimbrilor liberi fie că suntem pe jos, în mașină sau cu bicicleta.
- Un poster informativ cu puncte clare și simple de urmat pentru a fi în siguranță.
- Un pliant detaliat despre comportamentul zimbrilor și acțiunile pe care le urmăm pentru a păstra armonia cu aceste animale blajine, dar impunătoare.
De reținut! Zimbrii nu trebuie să fie hrăniți de om în afara cazurilor extreme când intervin specialiștii. Ei nu ar trebui obișnuiți cu prezența umană fiindcă riscă să se habitueze, iar porumbul sau altă hrană nu le este prielnică, au destule opțiuni în natură. Zimbrii sunt o specie protejată prin lege, iar proiectul se desfășoară cu susținerea Ministerului Mediului, Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate, Academiei Române și Comisiei Europene.
Supraviețuirea zimbrilor
Împreună ne putem asigura că zimbrii au condițiile necesare pentru a se adapta și prospera în mediul care le era atât de familiar acum 200 de ani.
Urmărește provocările și pasiunea oamenilor care trăiesc și muncesc în inima naturii sălbatice în seria video Jurnal din Măgura Zimbrilor. Suntem încă departe de a avea o populație viabilă, care să asigure supraviețuirea acestei specii în sălbăticie. Zimbrii noi veniți nu sunt încă integrați în turmă și consumă multă energie pentru a-și asigura hrana.
Ajută-ne să asigurăm supraviețuirea zimbrilor pe perioada de iarnă și a noilor veniți în transporturile de anul acesta care trec prin faza de aclimatizare. Donația ta va asigura hrana suplimentară, vitaminele și medicamentele necesare în procesul de adaptare. Astfel, zimbrii vor fi puternici și capabili să se înmultească. Urmărește jurnalul și asigură sănătatea zimbrilor, sănătatea naturii, sănătatea ta!
Reintroducerea zimbrilor în Carpații Meridionali se realizează în cadrul proiectului „Acţiuni urgente pentru refacerea populaţiilor de zimbru în România”, implementat de WWF România şi Rewilding Europe, cu sprijin financiar din partea Uniunii Europene, prin Programul LIFE și alături de comunitățile locale.
• Aflaţi mai multe despre coexistența om-zimbru
• Vizitaţi zonele de reintroducere a zimbrului prin intermediul site-ului companiei Europene Safari sau WeWilder
• Urmăriţi acţiunea care are loc în teren pe pagina de Facebook a proiectului LIFE Bison
Bibliografie
IUCN Red List, News – https://www.iucn.org/news/species/202012/european-bison-recovering-31-species-declared-extinct-iucn-red-list/
IUCN Red List, Bison – https://www.iucn.org/commissions/ssc-groups/mammals/mammals-a-e/bison
LIFE Bison, – www.life-bison.com
Krasińska, Małgorzata, Krasiński, Zbigniew A. 2013 – European Bison, The Nature Monograph,
Ida Hartvig, Andy G. Howe, Emilie N. B. Schmidt, Cino Pertoldi, Jeppe Lund Nielsen, Rita M. Buttenschøn, 2020 – Diet of the European bison (Bison bonasus) in a forest habitat estimated by DNA barcoding
Peolarends et al. (2012) – https://rewildingeurope.com/wp-content/uploads/2014/10/Bison-Rewilding-Plan-2014.pdf