WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură) și Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României au organizat primul dialog cu autoritățile centrale privind declinul insectelor polenizatoare, riscurile economice și ecologice ale acestui fenomen și nevoile de acțiune în acord cu Pactul UE pentru Polenizatori (2023) și Legea UE a Restaurării Naturii (2024). După mai multe eforturi ale societății civile din ultimii ani, reprezentanții Guvernului României se arată deschiși la colaborare multi-sectorială pentru conservarea acestor specii vitale.
Evenimentul, care a avut loc luni, 11 martie, la Palatul Victoria din București, sub forma unei mese rotunde, este primul de acest tip din țara noastră, prin diversitatea instituțiilor publice, institutelor de cercetare și organizațiilor ce au fost invitate la dialog și colaborare în vederea atingerii obiectivelor și țintelor legislației europene pentru protejarea și refacerea biodiversității, pe de-o parte, și obiectivelor Strategiei Naționale pentru Dezvoltare Durabilă a României 2030, pe de altă parte. La eveniment au participat, ca speakeri:
- László Borbély, Consilier de Stat, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă,
- Alina Jalea, Consilier de Stat, Cancelaria Prim Ministrului,
- Dan Ștefan Chiru, Secretar de Stat, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor,
- Violeta Mușat, Secretar de Stat, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale,
- Rafaela Barac, Vicepreședinte Consiliul Național al Elevilor,
- Orieta Hulea, Director general WWF-România.
Temele principale ale dialogului au fost situația polenizatorilor din România, inclusiv o listă scurtă de specii prioritare ce au nevoie de măsuri de conservare, oportunitatea constituirii unui grup de lucru interinstituțional cu participarea experților și specialiștilor din cadrul societății civile, care să asigure o abordare integrată și coordonată între politicile publice sectoriale în privința conservării polenizatorilor, exemple de bună practică din alte state europene privind elaborarea unui plan național de acțiune și opinia cetățenilor exprimată în cadrul campaniei „To Bee or Not to Bee”, inclusiv a tinerilor reuniți în forme asociative, pe acest subiect. Cu această ocazie, organizațiile naționale de tineret au prezentat și au lansat și public Declarația „Declinul polenizatorilor este o problemă a tinerilor și a generațiilor viitoare. Guvernul trebuie să acționeze!”. Declarația cuprinde câteva solicitări importante pe care tinerii le adresează decidenților politici, inclusiv „un proces de elaborare a planului național de acțiune [pentru conservarea polenizatorilor] care să implice consultări extinse și transparență, asigurând astfel participarea activă a societății civile, a comunităților locale și a experților în domeniul conservării biodiversității”.
Consens despre problema polenizatorilor
Decidenții și responsabilii de politicile publice din agricultură, mediu, sănătate publică și dezvoltare, împreună cu experții din organizații ale societății civile și din diverse domenii relevante de cercetare, precum apicultura, alimentația sau pedologia, au recunoscut problema declinului polenizatorilor, cu efecte asupra pierderii biodiversității și cu impact asupra calității vieții umane, inclusiv sub aspectul securității alimentare. „Remedierea acestei probleme ține de intervenția la nivel local, regional, național și european”, a afirmat doamna Secretar de Stat Violeta Mușat. „Problema de fond”, a adăugat domnul Consilier de Stat Borbély, „este cum facem să abordăm integrat acest subiect?”.
Deciziile luate au fost ca:
- Factorii de decizie, împreună cu experții și societatea civilă, să se mai reunească o dată pentru a discuta aplicat ce ar însemna elaborarea unui plan național de conservare a polenizatorilor și care ar fi liniile directoare,
- Grupul să analizeze posibilitatea introducerii în Strategia și Planul de dezvoltare durabilă a României 2030 a unui indicator de monitorizare a stării polenizatorilor, cu implicarea Institutului Național de Statistică,
- WWF-România să vină în sprijinul acestui demers cu un prim draft al planului, pe marginea căruia să se poată structura următoarea discuție și stabili următorii pași ce trebuie făcuți de diferiții actori de la masă.
László Borbély, Consilier de stat din cadrul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, a spus:
Avem una dintre cele mai frumoase țări cu o biodiversitate bogată pe care suntem datori să o protejăm. Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă își exercită rolul de catalizator și de liant în toate temele care țin de sustenabilitatea României. Polenizatorii sunt esențiali pentru conservarea biodiversității și pentru reziliență la schimbări climatice. Rămânem în continuare parteneri și suntem convinși că printr-o astfel de abordare inter-sectorială, cu implicarea tuturor actorilor interesați, vom reuși să identificăm, în primul rând, dacă avem o problemă legată de declinul polenizatorilor și să acționăm pentru rezolvarea acesteia.
Orieta Hulea, Director general WWF-România a afirmat:
Tema conservării polenizatorilor în România este complexă și este nevoie de o abordare integrată, inter-instituțională. Dialogul inițiat acum deschide de fapt acest proces la finalul căruia dorim sa avem un plan de măsuri concrete, asumate, implementate, care să contribuie semnificativ la oprirea declinului populațiilor de polenizatori.
De ce este important subiectul declinului polenizatorilor?
Polenizatorii au un rol esențial în securitatea alimentară și economică: aproape trei sferturi din culturile agricole din lume depind, parțial sau total, de albine și alți polenizatori. Polenizarea asigură perpetuarea speciilor de plante prin formarea semințelor, precum și o mai mare diversitate genetică. Polenizatorii sălbatici sunt o componentă absolut vitală a continuității ecosistemelor naturale și semi-naturale din România și unice în Europa, prin asigurarea reproducerii și diversității plantelor care le compun și care se află la baza lanțului trofic.
Declinul rapid al insectelor polenizatoare, consemnat în tot mai multe cercetări științifice[1], anunță o reală criză sistemică pentru sănătatea mediului și securitatea alimentară.
Toate datele și argumentele științifice au fost acum puse pe masa autorităților, cu invitația de a colabora cu societatea civilă pentru a controla fenomenul declinului și a preveni criza pe care o anunță. De asemenea, le-au fost prezentate rezultatele petiției publice „To Bee or Not to Bee” care cere deschiderea dialogului pentru realizarea în mod participativ și pe baze științifice, imparțiale, adoptarea și implementarea riguroasă a unui plan național de acțiune integrat pentru conservarea polenizatorilor. Această petiție a strâns aproape 14 mii de semnături și aproape 5.000 de mesaje de sprijin și sugestii din partea cetățenilor români.
[1] Aici un raport cu rezultatele celor mai recente și relevante studii științifice: https://wwf.ro/noutati/albinele-si-alte-insecte-polenizatoare-sunt-in-declin/