O hartă a zonelor de risc pentru conflictele om-urs poate fi generată cu ușurință pe baza datelor colectate anual de Ministerul Mediului atât prin sistemul de derogări, cât și prin sistemul de acordare a compensațiilor pentru pagubele provocate de urși.
Subliniem acest lucru ca urmare a declarației făcute pe 11 aprilie de domnul ministru Tanczos Barna, potrivit căruia Ministerul nu știe în ce zone sunt localizate cele mai multe atacuri și incidente.
WWF-România a realizat recent, în cadrul proiectului LIFE EuroLargeCarnivores, o hartă (vezi mai sus) a acestor zone de risc bazându-se pe date furnizate de Ministerul Mediului cu privire la dosarele de despăgubiri aprobate în perioada 2015 – 2019, adică pe baza pagubelor cauzate de urși și confirmate oficial de autoritatea publică.
Aceste date centralizate de minister pot fi folosite pentru a crea hărți de risc detaliate la nivelul fiecărui județ cu populație de urs, ba mai mult, pentru a fi identificate punctual potențialele riscuri la nivelul localităților și fondurilor cinegetice în baza conflictelor cu urșii raportate anterior către Ministerul Mediului.
În prezent există la dispoziția publicului larg și o hartă interactivă în care sunt identificate zonele critice de conectivitate pentru speciile de carnivore mari, care a fost validată împreună cu experți naționali și internaționali. Această hartă, realizată de WWF-România prin proiectul ConnectGREEN, poate fi suprapusă cu situația pagubelor și incidentelor pentru a fi identificate suplimentar zonele de risc (ex. coliziuni în trafic) și pentru a se interveni cu măsuri punctuale pentru prevenirea conflictelor.
Pentru completarea hărții de risc, se pot include și atacurile ursului asupra omului. WWF România a demarat o analiză și în acest sens, pe baza relatărilor presei în perioada 2015-2021 (știind că acest gen de știri este raportat constant de presă) și o poate pune la dispoziție Ministerului.
”La ora actuală există suficiente resurse, atât din datele pe care le deține Ministerul, cât și din studiile pe teren și observațiile realizate de ONG-urile specializate în carnivore mari pentru a avea un tablou edificator al zonelor de risc. E nevoie doar ca Ministerul Mediului să le centralizeze, să genereze aceste hărți și să le facă publice”, subliniază Cristian Remus Papp, coordonator al departamentului Specii și Arii protejate WWF-România.
Harta zonelor critice de conectivitate realizată de WWF-România și partenerii din proiectul ConnectGREEN:
Harta zonelor de risc pentru conflictele om-urs la nivel național – Proiectul Life for Bear, ICAS Brașov
Harta pagubelor create de urs la nivel național, 2021 – 2018 – Proiectul Life for Bear, ICAS Brașov
