Relansare Economică Ecologică
OPORTUNITATEA SĂ INVESTIM ÎN INFRASTRUCTURA VERDE
Următoarele rapoarte de analiză economică demonstrează oportunitatea investițiilor în infrastructură verde. Aceste beneficii se adaugă la valoarea intrinsecă a naturii și ecosistemelor sănătoase și la beneficiile pe care natura le are asupra sănătății mentale și fizice a oamenilor.
Conform acestor analize, investițiile bazate pe natură vin cu beneficii pentru economia românească creând noi locuri de muncă și generând contribuții fiscale la bugetele național și cele locale, precum și valoare adăugată brută generată la nivelul diferitelor sectoare din economie.
Proiectul de investiții acoperit de această analiză include unitatea geografică Delta Dunării. Suprafața estimată cu infrastructură pentru practicarea acvaculturii sustenabile vizată pentru această investiție este de circa 5500 ha, iar costul anual al investițiilor a fost estimat la aproximativ 5,43 milioane Euro (incluzând și costul cu salariile). Propunerea de intervenție investițională este legată de fermele piscicole din Delta Dunării care în ultimii 2 ani au fost transformate în terenuri agricole. Această schimbare de utilizare a terenului vine în detrimentul activităților economice specifice Deltei (producția și comercializarea de pește și produse din pește) favorizând agricultura care, din punct de vedere economic și ecologic aduce mai puține beneficii investitorului și comunității locale în contextul deltei sau al altor zone umede.
Investiția analizată aferentă unității geografice Delta Dunării va genera 4,67 milioane Euro din valoarea adăugată brută (VAB), din care 3,83 milioane Euro vor fi generate prin efecte indirecte, iar 0,84 milioane Euro prin efecte induse. Conform studiului, investiția ar genera un număr de 311 locuri de muncă directe și indirecte (la un loc de muncă creat direct în investiția realizată se generează 4,18 locuri de muncă în restul economiei. Mai mult decât atât, investiția analizată aferentă unității geografice Delta Dunării va genera 1,3 milioane Euro din venituri guvernamentale în România, din care 0,5 milioane Euro din taxa pe valoarea adăugată, 0,4 milioane Euro sub formă de contribuții de asigurări sociale și 0,2 milioane Euro din impozitul pe venitul personal.
Proiectul de investiții acoperit de această analiză include unitatea geografică Lunca Dunării. Suprafața estimată cu infrastructură de acvacultură vizată pentru această investiție este de circa 9700 ha reprezentând fermele piscicole abandonate care necesită investiții în refacerea conectivității cu Dunărea și în modul de operare în baza principiilor și criteriilor de sustenabilitate, iar în ceea ce privește costul investițiilor, a fost estimat un cost anual de aproximativ 20,3 milioane Euro (incluzând și costul cu salariile). Realizarea unui proiect de refacere ecologică în zonele fermelor abandonate va ajuta atât natura prin refacerea unor funcții ale ecosistemelor naturale (creșterea biodiversității, purificarea apei, producția de pește, stuf, diminuarea riscurilor la inundații, etc) cât și comunitățile locale (prin diversificarea opțiunilor de dezvoltare economică prin turism, pescuit, etc), Proiectul de investiții aferent unității geografice Lunca Dunării va genera 17,44 milioane Euro din valoarea adăugată brută (VAB), din care 14,28 milioane Euro vor fi generate prin efecte indirecte și 3,16 milioane Euro prin efecte induse. Investiția analizată aferentă unității geografice Lunca Dunării va susține crearea a 1063 locuri de muncă, dintre care 125 direct, 734 prin efectele indirecte și 204 prin efectele induse. Investiția analizată aferentă unității geografice Lunca Dunării va genera venituri guvernamentale în România de 5 milioane Euro, din care 1,7 milioane Euro din taxa pe valoarea adăugată, 1,6 milioane Euro sub formă de contribuții de asigurări sociale și 0,6 milioane Euro din impozitul pe venitul personal.
Investiția se află în Regin, județul Mureș și se concentrează pe reabilitarea funcționalității râurilor utilizând soluții bazate pe natură pentru Canalul Morii și afluenții săi pentru a diminua riscul la inundații și a crea concomitent oportunități de dezvoltare urbană. Pentru această investiție se ia în considerare o lungime totală a râului de 11 km, din care 5 km sunt urbanizați. În plus, acest tip de investiții are potențialul de replicare în toată România. În ceea ce privește costul investițiilor, a fost estimat un cost anual de 3,22 milioane de euro, inclusiv costul salariilor. Investiția analizată va genera 2,75 milioane Euro din valoarea adăugată brută (VAB), din care 2,19 milioane Euro vor fi generate prin efecte indirecte, iar 0,56 milioane Euro prin efecte induse. Investiția analizată va sprijini crearea a 169 locuri de muncă, dintre care 22 direct, 111 prin efectele indirecte și 36 prin efectele induse. Investiția analizată va genera 0,81 milioane Euro din venituri guvernamentale în România, din care 0,28 milioane Euro din taxa pe valoarea adăugată, 0,28 milioane Euro sub formă de contribuții de asigurări sociale și 0,11 milioane Euro din impozitul pe venitul personal.
Recomandările WWF pentru Planul National de Redresare și Rezilientă (PNRR)
AVEM NEVOIE DE O RELANSARE ECONOMICĂ ECOLOGICĂ
Pentru a asigura restartarea economiei într-un mod care să asigure protecția și siguranța oamenilor, dar și perspective sustenabile pentru viitor, este necesară regândirea unor politici publice sectoriale și a finanțărilor aferente. Vrem ca 50% din fonduri și alte forme de ajutorare (facilități fiscale, expertiză, educație etc.) să fie direcționate către investiții verzi, afaceri locale și sustenabile. O astfel de abordarea va permite crearea de noi locuri de muncă, fiind necesară în acest sens pregătirea oamenilor pentru o piață a muncii dezvoltată în jurul unei economii sustenabile, circulare, verzi. România ar trebui să urmeze modelul altor economii, precum Islanda și Noua Zeelandă, care au început să se îndepărteze de macroeconomia axată pe creșterea bazată pe Produsul Intern Brut (PIB). PIB-ul este un indicator limitat care nu ține cont de bunăstarea umană sau de sănătatea planetei noastre. În schimb, ar trebui adoptat conceptul de „economie de bunăstare”[1] pentru a integra mai bine impacturile activității economice asupra societății și asupra mediului.
Pactul Verde European și Acordul de la Paris trebuie să stea la baza finanțării tranziției către o economie sustenabilă. Mai mult, ca parte a planului de redresare durabilă, România ar trebui să adopte un set de acțiuni care să implementeze eficient Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD) și să garanteze politici publice și guvernanță care să încurajeze tranziția durabilă, precum și asigurarea monitorizării și responsabilitatea implementării ODD la nivel național.
Este necesar ca implementarea Politicii de coeziune 2021-2027 în România să mențină sau chiar să crească alocările stabilite anterior crizei COVID-19 pentru OP 2 „O Europă mai verde” – respectiv 30% din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR). Mai mult, la obiectivele de schimbări climatice să contribuie atât FEDR cu 30%, cât și FC cu 37%, în linie cu politicile publice sus menționate.
În ceea ce privește finanțările la nivel național, considerăm importantă revizuirea și îmbunătățirea colectării și utilizării a sumelor aferente Fondului pentru Mediu și suplimentarea cu alte soluții/surse, precum constituirea unui sistem național de plăți pentru serviciile ecosistemice pentru asigurarea cofinanțării managementului ariilor protejate (taxarea folosirii resurselor). Acest sistem ar contribui la asigurarea resurselor financiare, materiale și umane pentru managementul ariilor naturale protejate, conservarea biodiversității și dezvoltarea serviciilor care valorifica sustenabil serviciile ecosistemice, patrimoniul natural și cultural.
Nu în ultimul rând, este necesară accelerarea punerii în aplicare a politicilor financiare sustenabile, care să permită instituțiilor financiare să identifice expunerea la riscurile de mediu și clima.
[1] Acest concept definit ca o combinație a ideii de prosperitate cu posibilitatea progresului social în limita planetară, având la bază ODD, a fost avizat de Comitetul Economic și Social European (CESE) și de Consiliul UE în Concluziile privind economia de bunăstare din octombrie 2019.
PROPUNEREA WWF pentru o relansare economică ecologică
Avem nevoie de aer curat
Solicităm îmbunătățirea și modernizarea rețelei de transmitere și stocare a energiei electrice pentru a putea susține implementarea infrastructurii de energie verde în mediul urban. Finanțarea și facilitarea prosumatorilor de energie verde prin alocarea de fonduri din cele 30% și ușurarea procesului de accesare, aprobare și autorizare. Retehnologizarea hidrocentralelor în sensul „înverzirii” centralelor existente în locul construirii de noi hidrocentrale.
Energia verde trebuie să stea la baza redresării economiei pentru a accelera tranziția energetică prin renunțarea la arderea combustibililor fosili: cărbune până în 2030, gaz până în 2040 și trecerea către 100% energie verde până cel mai târziu în 2050. Această abordare trebuie să fie reflectată și în forma finală a Planului Național pentru Climă și Energie care în următoarea perioadă va trece printr-o evaluare strategică de mediu (SEA) care, la rândul său, va trebui să asigure măsuri clare conservare a naturii.
Este esențială promovarea surselor regenerabile de energie cu impact redus asupra biodiversității (ex. energia solară, în detrimentul hidroenergiei, care are un impact major asupra ecosistemelor râurilor). Dacă parcurile fotovoltaice s-ar extinde și în zonele urbane și industriale, opțiunile de instalare ar fi nenumărate. La nivel global, există deja proiecte de astfel de parcuri instalate pe clădiri industriale, comerciale (ex.parcări) sau publice (ex. școli), în mediul urban, care și-au dovedit utilitatea și eficiența. În ceea ce privește amenajările hidroenergetice, este importantă încurajarea retehnologizării în sensul „înverzirii” centralelor existente în locul construirii de noi hidrocentrale – soluții de tip win-win ce ar putea îmbunătății atât preformanțele energetice și economice, cât și condițiile de conservare a biodiversității (ex. pasaje funcționale pentru pești).
Bioenergia:
- Crearea unor scheme de suport cu prioritate pentru investiții în tehnologii sustenabile de valorificare a biomasei prin utlilizarea lor locală și nu industrială. România ar trebui să stabilească criteriile de sustenabilitate ale tuturor instalațiilor care utilizează combustibili pe bază de biomasă cu capacitate de peste 1 MW. Pragul propus la nivel european de 20 MW este mult prea mare și riscă să creeze stimulente cu efect negativ pentru construirea centralelor de mărime medie. Criteriile de sustenabilitate privind bioenergia trebuie să garanteze faptul că bioenergia utilizată în România oferă beneficii climatice reale, respectiv să asigure contabilizarea corectă a dioxidului de carbon în ceea ce privește impactul acestuia aferent biomasei forestiere utilizate pentru energie.
- Pentru a reduce în mod eficient emisiile provenite de la arderea biomasei forestiere, ar trebui restricționată utilizarea de materii prime cu perioade lungi de „revenire”, cum ar fi lemnul comercializabil/ rotund, fiind necesară stabilirea la nivel național a unor criterii de sustenabilitate suplimentare față de cele stabilite prin nouă Directivă privind sursele regenerabile de energie.
- Excluderea de la eligibilitate pentru subvenții a materiilor prime forestiere precum bușteni și trunchiuri, urmând ca deșeurile și reziduurile să beneficieze de subvenții, doar dacă nu au utilizări alternative semnificative (cum ar putea fi hrană pentru animale, alimente etc.) și să respecte cerințe privind gazele cu efect de seră.
Propunem eliminarea treptată a subvențiilor și a stimulentelor pentru terenurile special utilizate pentru culturile de biocombustibili, care nu reprezintă o bună utilizare a terenului din perspectiva climei. Din motive pragmatice, WWF acceptă că acest lucru ar putea fi realizat treptat, de exemplu în conformitate cu propunerea Comisiei de a reducere inițial plafoanele pentru biocarburanții alimentari în PAC de la 7,0% până la 3,8%. Mai mult decât atât, este necesară o monitorizare eficientă a implementării criteriilor de sustenabilitate pentru producerea și utilizarea de biocarburanții și biolichidele.
Trebuie asigurat că deșeurile și reziduurile beneficiază de subvenții sau de stimulente doar dacă nu au utilizări alternative semnificative, fie pentru alimente, hrană pentru animale sau materialele biologice (principiul utilizării „în cascadă”). Guvernul României trebuie să implementeze măsuri pentru a se asigura diferențierea între diverse tipuri de combustibili biologici și riscul asociat cu utilizarea acestora. Trebuie evitată promovare producției de combustibil biologici de mare risc (cum ar fi combustibili fabricați din uleiuri vegetale sau alte alimente comestibile) care nu asigură sau asigură reduceri limitate ale emisiilor de carbon sau care afectează în mod grav mediul înconjurător în general și/sau prețurile alimentelor. Combustibilii biologici pot fi prioritizați pentru domenii unde nu există o alternativă mai sustenabilă, cum ar fi aviația.
Dezvoltarea sustenabilă, integrată, a rețelei de transport, incluzând măsuri eficiente de conservare a naturii (menținerea coridoarelor ecologice, prin utilizarea infrastructurii verzi, ex. ecoducte), infrastructură pentru transportul electric, infrastructură pentru transportul alternativ.
Menținerea, respectiv îmbunătățirea conectivității ecologice între habitatele naturale, prin:
- identificarea și desemnarea coridoarelor ecologice critice la nivel de peisaj; asigurarea unui management eficient al acestor coridoare ecologice;
- dezvoltarea unei infrastructuri verzi coerente, inclusiv implementarea de măsuri concrete pentru reducerea impactului investitiilor și infrastructurilor mari (de exemplu infrastructura liniară de transport);
- reconstrucția ecologică în zonele-cheie pentru conectivitatea ecologică etc.
- asigurarea finanțărilor necesare.
Avem nevoie de hrană sănătoasă și sigurantă alimentară
Reorientarea Politicii Agricole Comune către agricultura ecologică, rezilientă, care să ne asigure independență alimentară și locuri de muncă, protejând ecosistemele naturale necesare pentru aceasta (soluri, specii sălbatice, polenizatori etc). Susținerea micilor fermieri și producători din România, încurajând și susținând prin diferite reglementări achiziția produselor locale de către instituții și consumatori de rând – în școli, instituții publice și supermarketuri. Dezvoltarea infrastructurii de depozitare și procesare pentru micii producători.
O reorientare drastică a PAC (Politica Agricolă Comună), departe de agricultura nesustenabilă, către un model agroecologic, rezilient, care să permită suveranitatea alimentară, să creeze mai multe locuri de muncă și să sprijine producătorii locali care ne protejează clima și natura.
Promovarea și subvenționarea investițiilor în agricultura ecologică și la scară mică, care reduc utilizarea de produse agrochimice, îmbunătățesc sechestrarea carbonului și protejează biodiversitatea terenurilor agricole, a lanțurilor scurte de producție, a micilor fermieri etc.
Promovarea și subvenționarea acvaculturii și pisciculturii sustenabile prin care se reduce utilizarea de produse chimice, se protejează biodiversitatea.
Reducerea presiunilor și amenințărilor asupra polenizatorilor de care depinde viața pe pământ (ex. revizuirea procesului de aprobare a utilizării pesticidelor, renunțarea la derogările „de urgență” pentru utilizarea neonicotinoidelor, abordarea subvențiilor și stimulentelor dăunătoare în PAC și înlocuirea acestora cu stimulente pentru practicile care ajută la conservarea polenizatorilor, realizarea unui plan de combatere a speciilor invazive etc.). Finanțarea activităților de cercetare cu privire la situația națională a polenizatorilor și crearea unui plan de acțiune pentru conservarea insectelor polenizatoare; refacerea habitatelor esențiale ale polenizatorilor și creșterea conectivității acestora pe terenurile agricole.
Reglementarea și plafonarea adaosului comercial pentru produsele alimentare de bază, pentru a evita specula și aprofundarea crizei alimentare. Totodată garantarea prețurilor corecte pentru producători, stabilite în urma consultării cu asociațiile de producători.
Dezvoltarea infrastructurii de depozitare și procesare pentru micii producători. Această investiție este una de importanță critică și cu rol strategic pe termen mediu și lung pentru dezvoltarea și reziliența lanțurilor alimentare naționale. Această infrastructură ar trebui să permită stocarea și procesarea producțiilor de legume, fructe, cereale, lactate și altele, unui număr mai mare de mici producători, sporind astfel posibilitatea de accesare a pieței de către aceștia, precum și accesul la hrană sănătoasă, proaspătă și locală pentru consumatori.
Actualizarea și îmbunătățirea reglementărilor privind achizițiile publice, pentru a permite/facilita achizițiile publice care favorizează aprovizionarea din lanțuri alimentare scurte pentru uz instituțional (spitale, cantine instituționale, aziluri etc.), cu extinderea acestui sistem la școli, grădinițe, creșe și alte instituții publice, odată cu redeschiderea lor.
Reintroducerea (și monitorizarea) obligativității aprovizionării din lanțuri alimentare scurte în rândul marilor magazine alimentare.
Utilizarea soluțiilor bazate pe natură și a infrastructurii verzi în sectorul agricol pentru reducerea riscurilor la secetă și inundații și reducerea amprentei de apă (necesară irigațiilor).
Avem nevoie de protectie împotriva dezastrelor naturale (seceta, inundații, alunecări de teren)
Menținerea ecosistemelor sănătoase și, respectiv, refacerea ecosistemelor afectate asigură o reziliență și o mai bună capacitate de adaptare la schimbările climatice și la fenomenele meteo extreme. Solicităm ca 60% dintre habitatele și ecosistemele importante din punctul de vedere al biodiversității să fie protejate până în 2030 prin arii protejate sau alte instrumente sau măsuri eficiente de conservare și cel puțin 30% dintre acestea să beneficieze de o protecție strictă pe o suprafață de minim 10%.
Implementarea de măsuri de stocare a apei și protecție împotriva inundațiilor prin reconstrucție ecologică (refacerea luncilor inundabile ale râurilor, ale cursurilor de apă deteriorate, intreținerea pâraielor și izvoarelor în apropierea comunităților). Prevenirea inundațiilor poate fi realizată printr-un management integrat al apei în țările din lungul bazinului dunărean.
În timpul ploilor abundente zonele umede din lunca inundabilă a Dunării ofereau un spatiu amplu de revărsare a apei, iar digurile nu pot face față mereu viiturilor Dunării. Zonele umede funcționează asemenea unor bureți naturali care absorb și eliberează lent apă de suprafață, ploaia, apa rezultată în urma topirii zăpezilor și, mai ales, excesul de apă în cazul inundațiilor. Arborii și vegetația ripariană contribuie, de asemenea, la încetinirea inundațiilor și distribuie apa mai lent pe toată suprafața zonei umede. Această capacitate de stocare a apei, combinată cu încetinirea apelor, scade nivelul inundațiilor și reduce eroziunea.
- Atenuarea eroziunii versanților în cazul inundațiilor prin împădurirea terenurilor degradate.
- Conservarea a 10% din pădurile țării până în 2030, adică a 700.000 ha, în scopul menținerii biodiversității, a conservării fondului genetic și a proceselor naturale de care depindem.
- Extinderea suprafețelor ocupate de păduri în România. Includerea în fondul forestier național 500.000 ha de păduri noi, regenerate natural. Împădurirea terenurilor degradate și înființarea perdelelor forestiere.
- Este nevoie de măsuri compensatorii pentru proprietarii privați care își conservă pădurile.
Avem nevoie de apă curată, nepoluată
Solicităm protejarea tuturor apelor de suprafață și subterane și refacerea râurilor și luncilor care nu au atins încă o stare ecologică bună sau foarte bună. Implementarea cu prioritate a unui program asumat la nivel guvernamental de îmbunătățire a stării speciilor și habitatelor din Lunca și Delta Dunării și a resurselor naturale.
- Finanțarea și implementarea măsurilor de protecție și refacere a stării râurilor și luncilor pentru atingerea stării ecologice bune și foarte bune a tuturor corpurilor de apă de suprafață și subterane până în 2027.
- Identificarea, desemnarea și protejarea tuturor sectoarelor de râu cu valoare ecologică ridicată.
- Implementarea cu prioritate a unui program asumat la nivel guvernamental de îmbunătățire a stării speciilor și habitatelor din Delta Dunării și a resurselor naturale: intensificarea programelor de protecție și refacere a populațiilor de sturioni, refacerea amenajărilor piscicole pe toate terenurile agricole, repopulări cu specii de pești autohtoni valoroși din punct de vedere economic, utilizarea sustenabilă a stufului, promovarea ecoturismului.
- Implementarea unui program de dezvoltare sustenabilă în lunca Dunării prin refacerea funcțiilor ecologice, utilizarea soluțiilor bazate pe natură și a infrastructurii verzi (reconstrucția ecologică a zonelor umede) pentru creșterea rezilienței la efectele schimbărilor climatice (secetă, inundații) a comunităților locale, activităților economice (agricultură, piscicultură etc.) și refacerea ecosistemelor acvatice.
- Garantarea principiului de ne-deteriorare a râurilor și aplicarea de soluții bazate pe natură în cazul proiectelor de infrastructură pentru generare de energie, protecția la inundații, navigație.
Avem dreptul la bunăstare și fericire
Sănătatea și bunăstarea noastră depind de o lume naturală prosperă. Prin menținerea și refacerea naturii, nu numai că ne asigurăm calitatea continuă a vieții noastre, dar avem grijă și de cea a copiilor noștri.
Politicile și practicile turistice din România trebuie îmbunătățite susținând mai mult conservarea peisajelor naturale, a ariilor naturale protejate, a speciilor și habitatelor de interes conservativ și a patrimoniului cultural, iar economia verde devine suport de dezvoltare pentru comunitățile locale. Activitățile ecoturistice desfășurate la nivel local trebuie să asigure venituri stabile, să aducă oportunități de dezvoltare pentru tineri, contribuind la crearea și susținerea de rețele antreprenoriale locale verzi și la conservarea capitalului natural.
Noutăti
Fii la curent cu ultimele articole
Recomandările organizațiilor de mediu privind Planul Integrat în Domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC)
WWF România (Fondul Mondial pentru Natură), Asociația Bankwatch România, Asociația 2Celsius și Asociația Declic, ca urmare a publicării pe site-ul Ministerul Energiei a unei noi versiuni a documentului Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030 (PNIESC) în data de 16 septembrie 2024 și a relansării procesului de
Lansare Raport Planeta Vie 2024
Pe 10 octombrie 2024, WWF / Fondul Mondial pentru Natură lansează a 15-a ediție a publicației emblematice bienale Living Planet Report / Raportul Planeta Vie, un studiu cuprinzător despre tendințele în biodiversitatea globală și sănătatea planetei.
Apel la acțiune pentru liderii politici – Altă climă, măsuri noi: natura ca partener strategic în adaptarea la schimbările climatice
În atenția: Domnului Marcel Ciolacu, președintele Partidului Social Democrat Domnului Nicolae Ciucă, președintele Partidului Național Liberal Doamnei Elena Lasconi, președinta Uniunii Salvați România Domnului George Simion, președintele Alianței pentru Unirea Românilor Domnului Kelemen Hunor, președintele Uniunii Democrate a Maghiarilor din România Domnului Mircea Geoană, candidat independent pentru președinția României